\r\n Unul dintre cele mai însemnate posturi ale Bisericii noastre este Sfântul şi Marele Post al Paştilor. A fost instituit la începuturile creştinismului, de vreme ce a fost propovăduit chiar de Sfinţii Apostoli. Conform tradiţiei Apostolice, postul acesta trebuie ţinut, deoarece a fost instituit în amintirea postului pe care Mântuitorul l-a ţinut timp de 40 de zile în pustiu, înainte de începutul propovăduirii Sale publice (Matei 4, 2).
\r\n\r\nNe aflăm la începutul primăverii calendaristice şi a celei duhovniceşti, vremea înnoirii spirituale, Sfântul şi Marele Post al Paştilor. Din păcate, societatea contemporană tributară mentalităţii consumiste se căzneşte să transforme şi această perioadă liturgică din an, atât de importantă pentru viaţa noastră spirituală, într-un „produs“.
Cu adevărat, în viaţa duhovnicească nu poate fi o astfel de acţiune, care ar aduce folos sau rău numai unei singure persoane. Fiecare faptă bună măreşte fără îndoială puterea binelui în omenire, şi, dimpotrivă, fiecare faptă rea măreşte puterea păcatului, şi prin aceasta se aduce neobservat pagubă tuturor. De aceea, din punctul de vedere al adevăratei iubiri creştine, jertfitoare, pe care o aveau Sfinţii „nebuni”, nu este nimic mai firesc şi mai sincer, decât a dori să pătimeşti fără vină […]
Viaţa îndepărtată de grijile lumeşti întotdeauna este însoţită de sărăcie. Însăşi viaţa Domnului Iisus Hristos prezintă modelul desăvârşit al adevăratei sărăcii ascetice, al înstrăinării totale de orice agonisire pământească: „Vulpile au vizuini şi păsările cerului cuiburi, Fiul Omului însă nu are unde să-şi plece capul” (Matei, 8, 12). Sfinţii „nebuni” L-au urmat cu credinţă pe Mântuitorul şi în privinţa neagonisirii pământeşti. Lipsurile lor ascetice ţineau în primul rând de îmbrăcăminte şi locuinţă. În starea de „nebunie” Sfinţii purtau o cămaşă […]
Iată-ne ajunşi la ultimele zile dinaintea Postului. Deja din timpul săptămânii lăsatului sec de carne, care precede „Duminica Iertării”, două zile — Miercurea şi Vinerea — au fost rezervate spre o „postire” deplină: Sfânta Liturghie nu s-a oficiat, iar întreaga rânduială şi tipicul slujbelor poartă caracteristicile liturgice ale Postului. Miercurea, la Vecernie, ne-am bucurat de venirea Postului prin acest imn minunat:
Adesea suntem puși în situația neplăcută să asistăm la o ceartă între cunoscuți ori chiar noi înșine să fim implicați într-o neînțelegere cu cineva sau chiar să mediem un conflict, o tensiune apărută între cei apropiați. Astfel de conflicte pot da naștere la simțăminte de ură, răzbunare și dispreț, rupând comuniunea dintre oameni. Însă mulți nu înțeleg că iertarea aproapelui este o condiție sine qua non pentru dobândirea mântuirii, interpretându-o mai degrab ca o slăbiciune ori chiar o lipsă de […]
…Dacă Europa se laudă cu cultura, ea se laudă cu ceva, nu cu cineva. Căci şi alte popoare au cultura lor şi nu au nevoie de cea Europeană. Alte popoare, precum Indienii şi Chinezii au o cultură mult mai bogată, mai profundă şi mai rafinată decît cultura Europeană; din această pricină ei urăsc şi dispreţuiesc cultura Europeană. De aceea spunem: dacă Europa se laudă cu cultura, cu nimic se laudă. \r\n Dacă Europa ar fi rămas Creştină, s-ar fi lăudat […]