(Amintirea de faptul că suntem purtători ai chipului lui Dumnezeu și că suntem chemați ca Hristos să se nască în noi) “Am văzut cum Strămoșii au reușit să-și depășească păcătoșenia și să ajungă icoane de mare cinste și inestimabile ale lui Dumnezeu. Să vedem, acum, în ce fel putem și noi să fim „strămoși” ai celei de-a Doua veniri a lui Hristos, cum putem să ajungem sfinți. Istoria ne arată ce așteaptă Dumnezeu de la noi.
Există descurajare, în general, și există o descurajare mai specifică, legată de viaţa duhovnicească.
Cu ceva timp în urmă m-am întâlnit cu un părinte pe care îl iubeam mult. Și l-am întrebat: – Gheronda, L-ai văzut vreodată pe Hristos? – Da, părinte, L-am văzut, a mărturisit el cu frângere de inimă, cu evlavie. – Gheronda, cum este Hristos?
„Pace vouă” este salutul Domnului nostru Iisus Hristos după Înviere, un salut care nu e un simplu cuvânt de politeţe, ci o dăruire efectivă a acelei păci (şalom) mesianice care înseamnă, potrivit Sfintei Scripturi, plenitudine, împlinire, echilibru fericit, armonie. Este climatul specific Noului Legământ al lui Dumnezeu cu oamenii în Iisus Hristos înviat.
Cea mai importantă slujbă care se oficiază în biserică este Sfânta Liturghie. Ea a fost întemeiată de Mântuitorul Iisus Hristos la Cina cea de Taină, când „a luat pâinea şi, binecuvântând, a frânt şi a dat ucenicilor săi, zicând:
Voluntarii campaniei au stat în stradă cu filmulețe animate, traduse în limba română, în care dr. Anthony Levantino, ginecolog american, explică pas cu pas procedura medicală a avortului indus în diverse stadii ale sarcinii, filmulețe pe care le-au arătat pe tabletă trecătorilor tineri și dornici să dezbată cu ei chestiunea avortului. Iată cele două animații video:
Alexandra Nadane, președinta Asociației Studenți Pentru Viață din București scrie într-un articol motivele pentru care uneori ne este frică să avem o atitudine proviață, preferând comoditatea posturii pro-avort, pentru a nu fi a acuzați de ceilalți. Dacă am ști toate cele de mai jos poate am vedea lucrurile altfel:
Diagnosticul prenatal nu a promovat acceptarea din partea societății. ”Nu ați știut asta dinainte?” aud mereu părinții afectați. Doar 10% dintre copiii cu sindromul Down mai ajung astăzi să se nască, majoritatea dintre aceștia din cauză că nu s-a identificat la timp trisomia.
Sunt teme de gândire care nu se perimă niciodată. Viața, moartea, sufletul, valoarea omului, timpul etc. Întrebări care nu pot primi răspunsuri definitive, și care tocmai de aceea sunt deschise meditației, reflecțiilor, îmbogățirilor. Asta e frumusețea lor. Pentru că lucrurile care le știm (sau credem că le știm) nu sunt totul. Mai sunt și lucruri pe care nu le știm.
Semnificaţia principală a Proscomidiei constă în unirea jertfelor individuale ale credincioşilor, concretizate în darurile de pâine şi vin, în jertfa Bisericii şi recunoaşterea acestei jertfe, prin pregătirea agneţului, ca fiind împărtăşire din jertfa lui Hristos.
Ca orice tânăr dornic de cunoaştere şi care a citit şi a împărtăşit cu apropiaţii diverse teorii despre lume şi viaţă, m‑a frământat ideea reîncarnării. Acea credință filosofico‑religioasă conform căreia spiritul supraviețuiește morţii trupului, pentru a reveni după un interval de timp într‑un nou trup. Foarte multă lume crede în reîncarnare. „Copile, dacă tu crezi în teoria reîncarnării, eşti ca şi pierdut. Să‑ţi spun de ce.
Mult folos află creştinii care se ostenesc citind cărţi duhovniceşti. Citirea îndelungată le va fi socotită o nevoinţă, mai ales atunci când este însoţită de rugăciune şi de urmarea faptelor bune care ne sunt puse înainte.
Un scurt cuvant in ziua acestui mare, mare sfant, Spiridon al Trimitundei, sfant care face parte dintre acei alesi ai lui Dumnezeu, chiar alesi ai lui Dumnezeu. Totdeauna oamenii au si pe alesii lor, totdeauna in Biserica s-au strecurat si oameni care nu neaparat prin credinta au urcat, ci mai ales prin prestanta, prin cuvant oratoric exceptional, prin cunostinte foarte inalte si deosebite despre teologie sau despre orice altceva, printr-o viata cat mai aleasa – atentie la tot ceea ce fac in litera, si in cirta, […]
Experienţa pastorală din mediul urban arată preotului atent la mişcările şi mutaţiile petrecute în sufletele păstoriţilor săi o serie de fenomene de apostazie ce ar trebui să provoace o adâncă îngrijorare.