Archives Autor: pmarcel

Amăgirile generaţiilor răsfăţate

Diferența dintre mâncarea făcută cu binecuvântare și cea fără

Nu este acelaşi lucru dacă îţi mănânci pâinea cu binecuvântare sau dacă nu ţi-o mănânci aşa. De fiecare dată când mănânci, tu la masa lui Dumnezeu mănânci, pe care Domnul însuşi a întins-o pentru tine.

Ce să faci dacă ţi-e ruşine să mărturiseşti un păcat?

Raspunsul la aceasta intrebare il vei gasi in orice indreptar de spovedanie, cred insa ca nu pe cel tamaduitor. Sunt sigur ca tocmai pentru asta cauti un raspuns, un alt raspuns decat cel pe care nu ma indoiesc ca il stii deja, dar care, in starea in care esti, nu-ti este de nici un folos. De aceea, nici eu nu te voi apostrofa clasic: „E de la dracu’ rusinea, trebuie sa o depasesti si sa-ti marturisesti pacatul!”.

Prin ce sunt vii oamenii

“Închide pe Domnul în inima și fii cu luare aminte acolo!”

– Părinte Arsenie, daţi un sfat la ucenicii Pă­rintelui Cleopa. –  Fraţii mei tineri, dacă auziţi aceste lucruri de la nişte păriniţi, hai să zic mai în vârstă şi cu numele de trăitori, folosiţi-vă! Pentru că este mare lucru să aveţi o tinereţe bătrână, ca să puteţi avea o bătrâneţe tânără! Ştiţi frăţiile voastre cât de mare lucru este să ai tinereţe la bătrâneţe?

Fiecare cuvânt al rugăciunilor pentru cel răposat este ca un strop de apă dat unui om însetat

Cat de importanta este pomenirea celor raposati in cadrul Sfintei Liturghii se poate vedea din urmatoarea intamplare: inainte de a fi acoperite moastele Sfantului Teodosie din Cernigov (1869), ieromonahul (renumitul staret Alexei din pustia Goloseyevsky, din Lavra Kievului, raposat in 1916) care savarsea reinvestmantarea moastelor, fiind ostenit si atipind acolo, langa moaste, il vazu inaintea lui pe sfant, care ii spuse: „iti multumesc pentru cat te trudesti cu mine. Te mai rog insa ca, atunci cand vei savarsi Sfanta Liturghie, sa-i […]

Împărăteasa mea

Despre mânie

Motto: Maniati-va si nu gresiti; soarele sa nu apuna peste mania voastra. Nici nu dati loc diavolului. (Ef. 4: 26-27)

SFINŢI ȘI OAMENI IUBIŢI

Părintele nostru Avraam (1), milostivnicul, pentru a fi îndrăznit să stea la tocmeală cu Dumnezeu şi să nu se fi ruşinat să tot stăruie – scena relatată la capitolul 18 al cărţii Facerii (versetele 23-33) e poate cea mai emoţionarită din întreg Vechiul Testament.

Părintele Sofronie Saharov – Cuvânt despre viața în Hristos

„Infailibilitatea” elitelor

Elitele sunt fundamentale pentru existența unui popor, a unei națiuni, a unui stat. Numai popoarele care au avut de-a lungul timpului elite bune, conștiente și responsabile au supraviețuit și s-au dezvoltat, au rodit și s-au afirmat. Restul au pierit în neantul anonimatului. De exemplu, despre romani știm sigur că s-au transformat (prin amestecuri etnice diferite) în italieni, francezi, spanioli, portughezi, români, catalani, provensali, friulani, dalmați, retoromani.

Căutați să fiți pomeniți la Liturghie!

Și vă dați seama, unde poți să fii, chiar dacă ești mort, chiar dacă ești viu, ești salvat; se pomenește și pentru morți și pentru vii. Și cât te costă?

Unii au ajuns să participe chiar la două masluri pe zi, dar ei nu se spovedeau şi nu se împărtăşeau

Omul bolnav ajunge uneori la disperare în căutarea vindecării, participând mai des la Taina Maslului decât la Sfânta Liturghie. Cum să nu cădem în această extremă?

Pe pământ nu există perfecțiune!

Nu există soția/soțul perfect(ă), copilul perfect, casa perfectă, ţara perfectă, societatea perfectă! Pe pământ nu există! Îți pierzi mințile încercând să găsești omul perfect, dragostea perfectă, job-ul perfect ş.a.m.d. Nimeni nu este perfect şi ar trebui să ne împăcăm cu ideea aceasta şi să ne smerim. Dacă înțelegem că noi acum pe pământ tânjim după perfecțiune, dar nu suntem perfecți, dacă avem conștiința aceasta, nu ne mai certăm cu nimeni, nu mai presăm pe nimeni, nu mai judecăm în jurul […]

De ce suflă preotul asupra copilului, la Botez – teologie și semnificație

Slujba Tainei Botezului este precedată de o rânduială mai specială, numită rânduiala catehumenatului. O numim așa deoarece în cadrul ei candidatul la botez este făcut catehumen, adică trece prin treapta intermediară dintre starea de necreștin și cea de creștin. Treaptă care odinioară dura un timp mai îndelungat, timp în care cel ce voia să treacă la creștinism trebuia să învețe adevărurile fundamentale de credință și să se pregătească sufletește pentru intrarea în Biserică prin Botez.

EU A CUI SUNT?

Mărturisesc că aș vrea să am un răspuns ferm la întrebarea aceasta, să pot urla din rărunchi, dar să pot și să murmur în taină: eu sunt a lui Hristos! De multe ori însă, vai, de prea multe ori, între răspunsul acesta și urmele pe care viața mea le lasă îndărăt se deschid prăpăstii. Atunci când nimic din ce fac și ce spun nu rimează cu îndemnul hristic: „Fiți blânzi ca porumbeii și înțelepți ca șerpii”, în minte îmi urcă un răspuns […]

Cum facem rugăciune pentru o problemă?

Cheia reuşitei este ca pe cel ce se roagă să-l doa­ră. Dacă nu-l doare, poate sta ore întregi cu metania în mână şi rugăciunea lui să nu aducă nici un rezultat. Dacă există durere pentru problema pentru care te rogi, chiar şi cu un suspin faci rugăciune din inimă. Mulţi, atunci când alţii le cer să facă rugăciune pentru ei nu au timp să se roage în momentul acela şi de aceea se roagă numai cu un suspin pentru problema […]

De ce unii cer ani la rând ceva și Dumnezeu nu le răspunde?

Ceea ce ni se întâmplă sufleteşte şi trupeşte putem să întâmpinăm fie într-un mod bun, fie într-un mod rău, fie cu indiferenţă. Am văzut trei fraţi care pătimeau de aceeaşi suferinţă: primul s-a supărat, al doilea s-a arătat nepăsător, în timp ce al treilea s-a bucurat.

Predică la praznicul Sfinților Apostoli Petru și Pavel

Cu Dumnezeu toate sunt paradoxuri