Spre zidire, o să-ţi mai povestesc o întâmplare din viaţa fiilor duhovniceşti, cum vrăjmaşul a aprins ura între două fete şi cum acestea l-au biruit începând să-şi sărute cruciuliţele de la gât. La început, fetele acestea, E. şi M., erau mari prietene – cum se zice, „la cataramă”. Însă vrăjmaşul cel şiret şi viclean invidia prietenia lor şi a început să le facă tulburare în suflete. Una îi zicea celeilalte:
– Mulţi, pentru a nu merge la biserică, invocă faptul că slujbele sunt prea lungi, inclusiv Sfânta Liturghie. E de ajuns rugăciunea pe care o facem acasă?
Și în acest an Dumnezeu a revărsat șuvoaie de binecuvântări asupra enoriașilor Bisericii „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” din capitală, întrucât a fost serbat hramul în această binecuvântată zi. Părintele paroh prot. Ioan Plămădeală împreună cu un sobor de preoți și diaconi a slujit Dumnezeiasca Liturghie dând slavă lui Dumnezeu, mulțumind pentru darurile bogate dar și cerând Sfântului Ioan Botezătorul mijlocire pentru turma lui Hristos. După înconjurarea bisericii a urmat un Te-Deum de mulțumire și un cuvând de învățătură a părintelui paroh. […]
Astăzi îl sărbătorim pe Sfântul Ioan Botezătorul, cel care şi-a plecat mâna peste capul Domnului şi L-a preînchipuit prin viaţa sa. Anul acesta este foarte semnificativă prăznuirea Naşterii Sfântului Ioan, deoarece s-a întâmplat în Duminica Tuturor Sfinţilor, dintre care până atunci făceau parte numai sfinţii Vechiului Legământ, şi pe care acesta i-a unit cu sfinţii din Noul Legământ. Prima sărbătoare care urmează după Naşterea Sfântului Ioan este praznicul Sfinţilor Apostoli, care şi-au întins mrejele şi au umplut Biserica cu popoarele întregii […]
– Dacă mi se deoache băiatul? Ia să-i pun eu roşu la mână! – Dacă mi-l deoache cineva? Ia să-i pun eu usturoi în buzunar! – Dacă cineva îmi face vrăji? Ia să îngrop eu, un cuţit sau o lamă, la poartă, să nu se prindă vrăjile… Vedeţi?
Sfinții sunt Hristos prelungit în veacuri, spunea cu ani în urmă Sfântul Iustin Popovici. Ei nu fac minuni cu puterile lor proprii, ci Însuși Dumnezeu se preaslăvește în faptele minunate întâmplate la moaștele lor sau ca urmare a rugăciunii către ei.
În „Jurnalul fericirii (Manuscrisul de la Rohia)”, N. Steinhardt citează în trecere o carte cel puțin curioasă, „Tortura prin speranță”, a autorului francez de secol XIX Auguste de Villiers de L’Isle-Adam. E o povestire scurtă, a cărei acțiune se petrece în beciurile Inchiziției.
Doi tineri proaspăt căsătoriți la Iași au donat toți banii pe care i-au primit cadou la nuntă unor fete și băieți sărmani: 4.500 de euro în total, bani cu care zeci de copii vor pleca în tabără la munte.
Aveam 7 ani la prima spovedanie, arătam ca un soi de băiețel, încă credeam în Moș Crăciun, dar ce mi se părea mie mai fantastic era că barza îmi va aduce un frățior sau o surioară dacă aveam să pun zahăr în geam (din nefericire, acest lucru nu s-a întâmplat niciodată).
Fii evlavios, devotat lui Dumnezeu, cu nădejdea în care roagă-te ca El Însuşi să-ţi trimită o jumătate plăcută Lui şi mântuitoare pentru tine.
Așa arată un copil la 10 săptămâni de la concepție și cu 6 luni și jumătate înainte de naștere. Aceasta este perioada în care marea majoritate a femeilor aleg să facă avort… www.stiripentruviata.ro
Părinte, sunt obligat să lucrez Duminica, că dacă nu, îmi desface contractul de muncă! Hai să vă spun un lucru! Nu vă supăraţi; banii pe care îi câştigaţi Duminica, să-i daţi la săraci! Că este mai mare milostenia decât ţinerea unei zile.
Se duc, de pildă, creștinii să se împărtășească și îi atacă cu gânduri necurate, chiar și în privința Sfintei Împărtășanii. Satana nu ezită să aducă gânduri atât de necurate, astfel încât omul, care nu are experiență, să se sperie și să spună: „Ce fel de gânduri sunt acestea? Și cum mă voi împărtăși acum?”. Și într-adevăr, sunt atât de înfricoșătoare și urâte, încât creștinul crede că el este pricina gândurilor și că ele provin din starea sa păcătoasă. Îl convinge […]
Atunci vei purta în chip simţit harul în sufletul tău. La început sileşte inima ta să iubească pe vrăjmaşii tăi, iar Domnul, văzând gândul tău cel bun, te va ajuta în toate şi experienţa însăși te va învăța calea.
Adevărul este că omenirea singură merge pe o cale în care dreptatea şi adevărul sunt foarte îngrădite, chiar inaccesibile. Sărmanii oameni trăiesc cu o impresie foarte înaltă despre ei, se socotesc mari biruitori, însă, această biruinţă este iluzorie, superficială.