Archives Autor: pmarcel

„Fără smerenie, toate sunt nimic”

Frații mei, vreau să vă spun că astăzi, mai mult ca oricând, acest păcat al mândriei a cuprins toată lumea. Fiecare dorește să fie mai mare peste alții, să-i robească și să-i stăpânească. Fiecare dorește să fie mai bogat decât altul; fiecare să fie mai cinstit, mai vestit și mai băgat în seamă decât altul. Fiecare dorește a se socoti mai înțelept decât alții. Fiecare se laudă că este mai iscusit în meserii și meșteșuguri. \r\n Cine învață pe cel […]

Declaraţia Bisericii Ortodoxe Ruse privind legalizarea uniunilor homosexuale în Europa

Serviciul de comunicaţii al Departamentului de Relaţii eclesiale externe a Patriarhiei Moscovei a publicat o declaraţie despre ultimele modificări ale legislaţiei familiale din Franţa şi Anglia: \r\n „Procesul de legalizare a uniunilor homosexuale are loc în Europa. Proiecte de lege emise în acest sens au fost aprobate de camerele inferioare ale parlamentelor francez şi britanic. Acest lucru se derulează nu numai împotriva opiniei unei părţi a deputaţilor, ci pe fondul manifestărilor de protest masive din partea cetăţenilor.

Și ne iartă nouă…precum și noi iertăm

Cel care iartă, îi cere lui Dumnezeu, Celui care nu poate fi imitat, să-l imite pe el, zicând: „şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri”. „Acela se înfăţişează pe sine lui Dumnezeu pildă de virtute – dacă e îngăduit să spunem aşa – cerând Celui ce nu poate fi imitat, să-l imite pe el, zicând: «şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri».

Rugăciunea celui ce nedreptăţeşte pe alţii e grosolană, antipatică, precum autorul ei

Rugăciunea celui ce nedreptăţeşte pe alţii n-are în ea sensibilitatea delicată, dar pătrunzătoare, care se face luată în seamă de Dumnezeu. E ea însăşi grosolană, antipatică, cum e grosolan, antipatic autorul ei. Astfel, în acela se simte existenţa unor oameni loviţi de el. \r\n Loviturile date altora sunt stări de nesimţire, înfipte în el însuşi. E un fel de împletire între noi. Cei nedrepţi poartă în ei, ca osânditori sau ca factori care-i împietresc şi-i înjosesc sufleteşte, pe cei osândiți […]

Să știi unde să bați în timpul postului

Pe 17 martie vom fi ajuns la poarta ce ne deschide calea către înnoirea noastră duhovnicească. Postul va fi un timp de reflecție și un timp dedicat meditării la evenimentele legate de istoria mântuirii. Postul și rugăciunea la un nivel mai accentuat vor deveni norma și vom fi chemați spre o mai mare milostivire față de aproapele nostru. Toate aceste eforturi sunt importante, de fapt sunt critice pentru călătoria noastră spre Ierusalimul ceresc și descoperirea evenimentelor din sfânta săptămână a […]

O eroare care justifică uciderea pruncilor

\r\n\r\n\r\nEpiscopii germani catolici au aprobat „pilula de a doua zi” ca mijloc contraceptiv acceptat în cazuri de viol ceea ce a suscitat discuţii şi dispute în întreaga creştinătate. Unul dintre episcopii care au luat atitudine împotriva acestei decizii este spaniolul Juan Antonio Martínez Camino, Secretar al Conferinţei Episcopilor Catolici din Spania.

Sărbătoarea Sfântului Simeon Izvorâtorul de Mir la Hilandar

Ziua Sfântului Simeon este unul dintre hramurile Mănăstirii sârbe ortodoxe din Sfântul La Mănăstirea athonită Hilandar s-a sărbătorit solemn ziua Sfântului Simeon Izvorâtorul de Mir şi împlinirea a 900 de ani de la naşterea sa. Munte Athos, împreună cu Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, Sfântul Sava şi Ziua Icoanei Maicii Domnului Trihiroussa. \r\n În perioada de după 2004, când a avut loc tragedia incendiului în mănăstire, fraţii monahi n-au mai avut posibilitatea de a celebra solemn hramul şi de a […]

„Dragostea nu știe de osteneală”

Ca să rabd o asuprire din partea cuiva, o nedreptate, o durere, la toate trebuie răbdare multă. Dar când a câștigat omul dragostea lui Hristos, nu mai știe ce este aceea osteneală. Înțelepciunea are două capete, după Sfinții Părinți. La capătul de jos stă frica de Dumnezeu, iar la capătul de sus stă dragostea de Dumnezeu. Toată fapta bună se începe cu frica de Dumnezeu și se termină în dragostea de Dumnezeu, că dragostea este legătura desăvârșirii, treapta cea mai înaltă […]

Duminica lăsatului sec de carne (a Înfricoşătoarei Judecăţi)

Când va veni Fiul Omului întru slava Sa, şi toţi sfinţii îngeri cu El, atunci va şedea pe tronul slavei Sale. şi se vor aduna înaintea Lui toate neamurile şi-i va despărţi pe unii de alţii, precum desparte păstorul oile de capre şi va pune oile de-a dreapta Sa, iar caprele de-a stânga.  Atunci va zice Împăratul celor de-a dreapta Lui: Veniţi, binecuvântaţii Tatălui Meu, moşteniţi împărăţia cea pregătită vouă de la întemeierea lumii căci flămând am fost şi Mi-aţi […]

Biserica Ortodoxă săvârşeşte pomenirea morţilor

Conform unei vechi şi frumoase tradiţii, Biserica Ortodoxă îi pomeneşte pe cei adormiţi întru Domnul. În fiecare an, în sâmbăta dinainte de Duminica Înfricoşătoarei Judecăţi, credincioşii fac milostenie pentru sufletele celor care s-au mutat la cele veşnice. În Ortodoxie există pomenirea morţilor, pentru că Biserica nu vede în moarte sfârşitul existenţei omului. Dimpotrivă, pentru creştinii ortodocşi, moartea nu este decât o trecere de la moarte la viaţă.

Ce sărbătorim, de fapt, la 8 martie ?

„Можно ли не праздновать 8 Марта?” („Putem oare să nu sărbătorim 8 Martie?”, 8 Martie 2009, Moscova) şi preotului Andrei Dudcenko: „8 Марта – рудимент советской эпохи” („8 Martie – rudiment al epocii sovietice”, 8 Martie 2009, Kiev).   Suspiciunea faţă de aparenţe este una din virtuţile creştine. Fără a cerceta, se poate încrede doar în Biserică, în rest creştinul trebuie sa fie suspicios. El nu trebuie să evite întrebările copilăreşti de felul: „Ce faceţi?”; „Unde mă duceţi?…”.

Milostenie versus cerșetorie

Ne-am convins duminica trecută, prin pilda fiului risipitor, de importanţa pocăinței în dobândirea mântuirii. Pregătirea pentru începerea sfântului Post continuă cu evanghelia din duminica numită a Înfricoșătoarei Judecăți, când ni se amintește de un alt ajutor în urcuşul nostru către Cer: milostenia. Vorbind despre ea, Sfântul Ioan Gură de Aur o consideră cea mai mare virtute capabilă să ne asigure părtășia la cereștile locașuri: „virtutea milosteniei depăşește chiar pe cea a fecioriei. Deci, dacă vrei să fii egal cu apostolii, […]

Dacă nu poți să iubești, măcar să nu urăști

Înfrânează iuțimea sufletului cu dragostea; vestejește partea poftitoare a lui cu înfrânarea; înaripează partea rațională a lui cu rugăciunea. Și lumina minții nu se va întuneca niciodată. \r\n Cele ce risipesc dragostea sunt acestea: necinstirea, păgubirea, defăimarea, fie că sunt îndreptate împotriva credinței, fie împotriva vieții; apoi bătăile, rănirile și cele următoare. Și acestea fie că se întâmplă cuiva personal, fie vreunuia dintre rudele sau prietenii lui. Prin urmare, cel ce stinge dragostea prin vreuna din acestea încă n-a cunoscut […]

„Să luptăm cu dracul întristării”

Cuvântul despre judecățile lui Dumnezeu și despre căderi e întunecos și neînțeles de nici un suflet. Nu știm care sunt căderile care ni se întâmplă din negrijă, care din părăsirea din iconomie (cu un rost bun), care din pricina întoarcerii lui Dumnezeu la noi. Dar cineva ne-a povestit că cele ce ni se întâmplă din iconomie pricinuiesc o întoarcere grabnică. Căci nu îngăduie Dumnezeu, Care ne-a predat lor, să fim ținuți mult de ele.

Smerita cugetare, o sondă cerească

  „Dacă mândria a făcut pe unii din îngeri draci, negreşit smerenia poate face şi din draci îngeri. Drept aceea, să îndrăznească cei ce au căzut. \r\n Să ne grăbim şi să luptăm cu toată puterea să urcăm cu toată puterea spre vârful acesteia. Iar de nu, să ne atârnăm măcar purtaţi pe umerii ei. Iar de mai şchiopătăm încă, să nu cădem din braţele ei. Căci cel ce cade din ele, m-aş mira să mai dobândească vreun dar veşnic.

De ce avem nevoie de duhovnic?

Odată cu începerea Triodului, cea mai frumoasă și intensă perioadă liturgică a anului bisericesc noțiunile de „post”, „pocăință”, „spovedanie”, „duhovnic” se întâlnesc tot mai des. Cu toate acestea, există unii care, întrebaţi dacă se spovedesc la vreun preot, afirmă: „La ce-mi foloseşte mie duhovnicul? De ce mi-ar trebui un îndrumător duhovnicesc? Eu Îi mărturisesc lui Dumnezeu tot ce am pe suflet! De aceea consider inutilă spovedania și, implicit, duhovnicul. Oare Dumnezeu nu aude ce-i spun eu în fața icoanei sau […]

Comportamentul în Biserică

\r\n Biserica este un loc special al prezenţei lui Dumnezeu pe pământ. Trebuie să ne purtăm cuviincios în biserică pentru a nu tulbura sfinţenia sfântului lăcaş şi a nu atrage mânia lui Dumnezeu asupra noastră. La biserică este bine să venim cu 5-10 minute mai devreme de începerea slujbei. La intrarea în biserică trebuie să facem semnul crucii şi o închinăciune. La intrarea în biserica bărbaţii trebuie să-şi descopere capetele. Femeile trebuie dimpotrivă să-şi acopere capetele cu un batic şi […]

Oamenii nu-mi pot face nici un rău, atâta vreme cât nu am răni.

Am văzut două peșteri, una dintre ele având ecou, iar cealaltă nu. Și mulți copii curioși o vizitau pe cea dintâi tocmai pentru a-și auzi ecoul strigătelor lor. Dar din cealaltă peșteră vizitatorii se întorceau degrabă, fiindcă ea nu oferea nici un ecou.  \r\n Dacă sufletul meu e rănit, orice rău lumesc va răsuna într-însul. Iar oamenii vor râde de mine și se vor îmbulzi din ce în ce mai mult cu strigătele lor. \r\n Dar, cu adevărat, oamenii grăitori […]

Relaţia de căsătorie – Cel mai sigur loc de pe pământ

 Cu toţii pornim pe drumul căsătoriei cu gândul că se va aplica şi în cazul nostru cuvântul din poveste: „şi au trăit fericiţi până la adânci bătrâneţi“. Chiar dacă am fost sau nu plecaţi pe drumuri rătăcitoare, după terminarea mesei de nuntă, putem spune într-un fel că începe viaţa obişnuită, viaţa pe care a început-o fiul risipitor după întoarcerea acasă. Inelul a rămas pe deget, dar masa la care s-a servit viţelul cel gras s-a încheiat, oricât de îmbelşugată şi […]

La mănăstirea Vatopedu din Sfântul Munte Athos toţi ortodocşii se simt ca acasă

Intemeiată încă din timpul Sfântului Constantin cel Mare, mănăstirea Vatopedu a fost distrusă şi refăcută de mai multe ori de-a lungul istoriei. După incendierea ei de către piraţii arabi la începutul veacului al X-lea, este refăcută de trei nobili bizantini trimişi aici de către Sfântul Atanasie Athonitul, astfel că prima atestare documentară o avem de la 985, când apare semnătura stareţului mănăstirii Vatopedu într-un document al protosului Sfântului Munte. Din acea vreme şi până astăzi, Lavra Vatopedului ocupă al doilea […]