Archives Autor: pmarcel

Unei mame, despre concursurile de miss

Îmi aduceţi la cunoştinţă, cu prostească bucurie, că fiica dumneavoastră a fost aleasă „Miss”. Ca şi cum aţi aştepta să vă şi felicit. Mie îmi e ruşine şi să scriu despre acest lucru, iar în loc de felicitări vă fac cunoscută profunda mea compătimire. \r\n Nu ştiu de ce mai spuneţi în scrisoare: „Pentru fiica mea, ca fată educată, lucrul acesta este foarte măgulitor”. Căci, ce se poate spune despre educaţi şi needucaţi în zilele noastre? Între numeroasele crize contemporane, […]

Ce înseamnă să fii creştin?

Toată lumea ştie că creştinismul există de 2000 de ani. Însă problema care se pune cu adevărat, atât în Biserică cât şi în afara sa, este ce înseamnă 2000 de ani de creştinism şi cum ne raportăm la acest fapt. \r\n Oamenii au vederi extrem de diferite asupra sa. Pentru creştini, este un răstimp plin de bucurie, care întăreşte cea mai importantă dogmă a credinţei noastre: „Dumnezeu dragoste este”. Căci dragostea este îndelung-răbdătoare. Şi nu putem nicidecum zice că aceste […]

“Cultura desfrâului a ieşit să vă vâneze copiii”

Epoca în care trăim şi-a asumat în mod explicit şi radical distrugerea simbolică şi efectivă a nucleului fundamental în jurul căruia apare şi se dezvoltă viaţa omului pe acest pămant: familia. \r\n Pe de-o parte, de câteva decenii suntem martorii unei ample trivializări a familiei tradiţionale şi a tainei prin care ea e instituită de Dumnezeu. Acest lucru s-a realizat printr-o întreagă „cultură a eliberării” – a „eliberării de sub autoritatea Bisericii, apoi de sub cea părintească, pentru a sfarşi […]

Cuv. Macarie cel Mare (19 ianuarie/1 februarie)

Sfântul Macarie cel Mare Egipteanul s-a născut şi a crescut pentru viaţa pustnicească. Din fragedă copilărie îndeletnicindu-se cu fapta bună şi iubind viaţa virtuoasă şi împodobindu-se cu ea, a ajuns locaş dumnezeiesc al Duhului. A dobândit atâta răbdare în ostenelile lui pentru fapta bună, încât a primit puterea să gonească duhurile necurate. El avea deopotrivă şi darul înţelegerii; spunea mai dinainte ce avea să se întâmple şi era făcător de minuni. Pentru toate acestea după rugămintea îndelungată a arhiereului de […]

„Timpul nu e ultima realitate!”

  „Dacă timpul ar fi singura formă de existenţă, învăluită din toate părţile de moarte, atunci n-ai putea spera nimic cu adevărat. Căci speranţele pentru scurte plăceri viitoare, care trec, nu merită acest titlu. „Nu spera şi nu ai teamă” ar fi cel mai înţelept sfat ce s-ar putea da omului. Anticipează moartea de acum, fă-te apatic faţă de toate, dacă în curând nu ne aşteaptă altceva decât nimicul! Sau îneacă-ţi gândurile acestea neplăcute în zgomotul petrecerii, în uitarea ameţelii […]

Puterea de a răbda e mai mare decât încercarea de la diavol

„Încercările ce le aduce cuiva diavolul nu întrec puterea aceluia de a le răbda. Căci, dacă ar întrece această putere, omul n-ar avea nici o vină în cazul că nu le-ar putea răbda şi depăşi. Deci, cei ce cad nu pot da ca scuză că încercările sau ispitele au fost peste măsura puterii lor de a le înfrânge. Desigur, lucrurile se complică, dat fiind că omul nu le biruie numai cu puterea sa, ci şi cu puterea lui Dumnezeu. Dar […]

ORARUL SLUJBELOR DUMNEZEIEŞTI LUNA FEBRUARIE 2013

DIN ÎNVĂŢĂTURA BISERICII ORTODOXE DESPRE RUGĂCIUNE

În viața creștinului ortodox cântarea psalmilor şi rostirea canoanelor de rugăciune aprind dorinţa înţelegerii şi dobândirii „cunoştinţei duhovniceşti”. În Patericul egiptean se descrie un caz despre neînţelegerea de către un monah a cuvintelor recitate şi asigurarea dată de avva Pimen că, în ciuda acestui fapt, cuvintele au avut efect asupra demonilor. Prin practica cugetării la Dumnezeu, cunoaşterea duhovnicească începe să se adâncească, încât cuvintele recitate devin o rugăciune adevărată.

Celula Atee

 Odată, o celulă din ficatul unui om a afirmat că omul nu există. Celelalte celule din jurul ei au fost îngrozite să audă o asemenea blasfemie. \r\n “- Omul există, şi cu asta am terminat!”, a spus una dintre ele supărată de parcă ar fi fost sfîrşitul lumii. \r\n “- Acestea sînt basme din bătrîni. Cine mai crede aşa ceva în ziua de astăzi, cînd avem parte de atîtea minuni ştiinţifice… Avem medicamente, operaţii chirurgicale!”, replică celula atee.

Filocalia Cuviosului Părintelui nostru Antonie cel Mare

\r\n FILOCALIA SFINTELOR NEVOINTE ALE DESAVARSIRII\r\nVolumul I, Sf. Antonie cel Mare

CĂȚELUȘUL (ЩЕНОК)

\r\n Un film minunat pentru copii, despre jertfa, dragoste, intelegere, prietenie. Film ortodox rusesc cu subtitrare in limba romana.

MILIOANELE EVOLUŢIONISTE REZOLVĂ ORICE!

– Dacă spui că sărutînd un broscoi, acesta se transformă imediat în prinţ, orice om ar considera că un lucrul ca acesta este absurd. \r\n – Dacă, însă, afirmi că în milioane de ani, orice broscoi se poate transforma în prinţ, deja ne aflăm în prezenţa unui fapt ştiinţific incontestabil!

POVESTE (şocant de) ADEVĂRATĂ

Odată, un om se plimba pe aleile străjuite de cuştile imense ale unei grădini zoologice. Dintr-odată, privind înspre cuşca leului, văzu o fetiţă aplecînd-se prea mult înspre fiorosul animal. În clipa următoare, leul o prinse de haină, trăgînd-o cu putere înăuntru ca să o devoreze. Părinţii începură să urle, oamenii din jur rămaseră înmărmuriţi. Nimeni nu îndrăzni, însă, să se apropie de cuşcă pentru a salva fetiţa. \r\n Atunci, în starea de panică generală, omul nostru se îndreptă hotărît de […]

„Lumea urăşte pe creştini, pentru că se împotrivesc plăcerilor ei”

  „Creştinii nu se deosebesc de ceilalţi oameni nici prin pământul pe care trăiesc, nici prin limbă, nici prin îmbrăcăminte. Nu locuiesc în oraşe ale lor, nici nu se folosesc de o limbă deosebită, nici nu duc o viaţă străină. Învăţătura lor nu-i descoperită de gândirea şi cugetarea unor oameni, care cercetează cu nesocotinţă; nici nu o arată, ca unii, ca pe o învăţătură omenească.

„Doamne, nu mai avem nevoie de Tine să te îngrijești de noi, pentru că ne răzbunăm noi, de este nevoie!”

„Şi nu ne ierta nouă greșelile noastre precum nici noi nu iertăm greșiților noștri…” \r\n Un frate din Libia a venit la Avva Siluan în Muntele Panepho și i-a spus: \r\n „Avva, am un dușman care mi-a făcut mult rău. Mi-a călcat pământurile, pe când eram în lume de multe ori a încercat să mă rănească. Acum, mai mult decât atât, mi-a pus otravă ca să mă omoare. De asta vreau să-l dau în mâinile stăpânitorului. Cu siguranță, părinte, dacă […]

De ce fug tinerii de Dumnezeu?

O treime din tinerii americani susţin faptul că nu aparţin niciunei religii. De ce?   \r\n National Public Radio (NPR) a realizat un reportaj bazat pe acest fenomen, intervievând şase tineri din Washington DC.  Aceştia aparţineau tradiţiei evreieşti, musulmane şi creştine. Unul dintre ei a fost crescut în spiritul evreiesc; încă îi face plăcere să meargă la sinagogă, dar se descrie pe sine ca având o „înclinaţie spre agnosticism”. Merge pentru a-și liniști gândurile, dar afirmă: „Nu cred că trebuie […]

De unde vine expresia „a fi țap ispășitor”?

Dicționarul Explicativ al Limbii Române menționează faptul că expresia „țap ispășitor” are un sens figurat, făcând referire la o persoană asupra căreia se aruncă vina pentru greșelile altora. DEX-ul ne dă și un indiciu referitor la originea acestei expresii, care, surprinzător sau nu, este inspirată din Sfânta Scriptură: „țap pe care marele preot îl încărca, la sărbătorirea ispășirii, cu toate păcatele neamului lui Israel și care era apoi alungat în deșert”.

Cinstirea lanțului Sfântului Apostol Petru

Când Sfântul Apostol Petru a fost dus în temniţă de împăratul Irod şi era legat cu două lanţuri de fier, dormind el noaptea între doi ostaşi, a venit îngerul Domnului şi lovindu-l în coastă, l-a deşteptat şi l-a scos afară, căzând de pe dânsul lanţurile cele de fier; despre aceasta se scrie în Faptele Apostolilor: Şi s-a auzit acea prea slăvită izbăvire din legături şi din temniţă a lui Petru, prin toată cetatea Ierusalimului. Atunci nişte credincioşi, în taină luând […]

Eutanasia: moarte demnă sau crimă premeditată?

“Nu voi da nici un medicament letal nimănui, chiar dacă ar cere şi nici nu voi sfătui pe cineva la aceasta”\r\n\r\nJurământul lui Hippocrate\r\n Eutanasia este dreptul la o moarte voită. \r\n Termenul euthanasia  vine din limba greacă şi înseamnă “moarte bună” Este un act conştient care duce la o moarte subită şi nedureroasă a unei persoane bolnave terminal, cu intenţia de a-i sfârşi suferinţa. \r\n Prima oară euthanasia a fost introdusă în secolul al XX-lea în Germania fascistă. Conform informaţiilor […]

Cum nimicul a putut crea totul?

\r\n\r\n\r\n\r\n \r\n \r\n\r\nUna dintre definiţiile ateismului pe internet te face să te gândeşti la adevărata miză a credinţei: „Ateismul poate fi definit ca o credinţă că nu a fost nimic şi nimic nu s-a întâmplat nimicului şi apoi acel nimic a explodat fără nicio raţiune, creând totul, şi apoi o serie de nimicuri s-a aranjat magic replicându-se pe ele până au ajuns dinozauri. Sună perfect logic”.\r\n\r\nAceastă definiţie ridică multe întrebări asupra chestiunii creaţiei lumii.