Archives Autor: pmarcel

Ispitele și încercările – „școala vieții”, pentru fiecare dintre noi

\r\n Cu cât omul se apropie de Dumnezeu prin punerea înainte (rugăciune), cu atât şi Dumnezeu se apropie de om prin Har, şi nu-şi ridică Dumnezeu Harul de la om din pricina smereniei lui mari; căci omul, ca văduva, neîncetat strigă către judecător, să i se facă dreptate, şi izbăvire de pârâşii lui. \r\n

Sindromul CESĂFAC

SĂ TRĂIM FRUMOS

\r\n Cine nu ar vrea să trăiască frumos?! Şi, totuşi, alergăm zilnic ca şi cum cineva ne-ar fugări de la spate. Griji, probleme, nevoi mai mult sau mai puţin necesare, sau chiar numai un spirit neliniştitor, care ne spune să ne pornim mai departe amăgiţi de gândul că aşa vom găsi ceea ce căutăm cu adevărat. În fine, o populaţie de fugari, de venetici – oameni înstrăinaţi de propriul sine pentru că nu mai ştiu de când nu şi-au mai […]

Binecuvântarea și datoria de a fi aghiorit

\r\n Nu vreau să vă obosesc, pentru că am petrecut cu toții această lungă noapte, care în chip firesc s-a scurtat prin harul Doamnei noastre Născătoare de Dumnezeu și prin ajutorul Sfintei Anastasia, șezând noi aici, în biserică. În același timp, consider că de fiecare dată când vrea cineva să spună câteva cuvinte despre Sfântul Munte, simte că sunt de prisos, pentru că singură tăcerea vorbește în locul nostru cel sfânt. \r\n

„Planificarea familială” – o ecuație fără Dumnezeu

\r\n Trebuie să avem încredere absolută în Purtarea de grijă dumnezeiască şi, ca să zic aşa, să nu planificăm copiii, fiindcă pe copii îi dă Dumnezeu, şi numai El ştie câţi copii să dea – El, şi nimeni altcineva. \r\n

Fericit bărbatul

Este posibil să mă întâlnesc cu Dumnezeu?

\r\n Ne întâlnim cu Dumnezeu atunci când El Însuși ne caută. Mântuitorul a spus: „Bateți și vi se va deschide” (Matei 7, 7). \r\n

Cum ar trebui să interpretăm coincidenţele?

\r\n Cum ar trebui să interpretăm coincidenţele, ca nişte simple întâmplări sau semne divine? \r\n

Dacă oamenii ne dezamăgesc, e mai bine să trăim singuri?

\r\n Ce să facem dacă oamenii ne dezamăgesc? E mai bine să trăim singuri? Mai există iubire adevărată pentru oamenii de azi? \r\n

CE TREBUIE SĂ ŞTIM CA SĂ NE SALVĂM FAMILIA?

Să avem ochii sufletului deschiși și să discernem ispita

\r\n Ca cineva să poată să cunoască cuvântul lui Dumnezeu, să aibă ochii sufletului deschiși și să discearnă ispita încă și în cele mai subtile atacuri ale ei, trebuie să fie pregătit mai dinainte prin rugăciune, prin nevoință, prin meditație duhovnicească, prin viață întru Tainele Bisericii și, mai înainte de toate, prin smerenie și ascultare de duhovnicul lui. \r\n

Despre vieţuirea de zi cu zi cu Domnul

\r\n Dintru început ia-ţi îndreptar credinţa, ca să dai rost şi noimă vieţii tale, s-o cârmueşti, adică, cu toate ale sale către Dumnezeu. Fără de El e vană şi deşartă, şi nimicnicie. Cu El, viaţa-i bogată şi plină de tâlc. \r\n

Nimic nu este întâmplător

\r\n Gara e locul unde sufletul nu-şi poate găsi liniştea. Oamenii sunt preocupaţi de procurarea unui bilet, de sosirea trenului, iar mai înspre seară şi de găsirea unui loc cât de cât comod pentru a-şi petrece noaptea. \r\n

Cântarea Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu

Biserica și educația tinerilor

\r\n În ceea ce privește educație, Biserica o vede oarecum diferit față de ceea ce înțelege lumea prin educație. În Biserică, educația înseamnă îndrumarea, conducerea oamenilor, dar nu spre anumite idei, valori ori idealuri, ci conducerea oamenilor spre dragostea Domnului nostru Iisus Hristos. \r\n

Să nu urăști pe nimeni !

\r\n Silește-te pe cât poți să iubești pe tot omul. Iar dacă nu poți încă, cel puțin să nu urăști pe nimeni. Dar nu vei putea face nici aceasta dacă nu vei disprețui lucrurile lumii. \r\n

VORBIREA DEŞARTA ESTE UŞA SPRE OSÂNDIRE ŞI CLEVETIRE

\r\n Avem cea mai mare nevoie să ne stăpânim limbacum se cuvine și s-o înfrânăm. Limba e mișcată de inimă: cu ce este plină inima, aceea se și revarsă prin limbă. Pe de altă parte, acel simțământ care se revarsă prin limbă se întărește și se înrădăcinează în inimă. De aceea, limba este unul dintre marii părtași la zămlisirea obiceului nostru mândru. \r\n

Calea pocăinţei creştine

„Charlie Charlie” – jocul cu demonii

\r\n „Charlie Charlie” este numele unui joc-superstiție care, inexplicabil, a întors internetul cu susul în jos în ultimele zile. În ce constă jocul? Se trasează două axe perpendiculare pe o coală albă. În cadranele rezultate se scrie, pe rând, „da”, „nu”, „da”, „nu”. Apoi se așază două creioane, suprapuse peste cele două axe. Pasul următor este ca jucătorul să întrebe: „Charlie, Charlie, ești acolo?” și să adreseze o întrebare (de tipul „Îmi va muri un prieten curând?”, „Mă voi duce oare la bal anul următor?”). În […]

Ascultarea este cheia care deschide ușa tuturor virtuților

\r\n Ca stareţi, de multe ori se poate întâmpla ca şi noi să facem câte o greşeală. Însă tu, cel care faci ascultare, nu te vei păgubi. Niciodată din ascultare nu poate ieşi ceva rău, pentru că ea este urmarea lui Hristos. \r\n

1 2 … 203 204 205 206 207 208 209 210 211 … 292 293