Când te ocăreşte cineva, te loveşte, ori îţi face altă necinste, opreşte-te o clipă

De ţi se întâmplă a fi insultat pe neaşteptate, când te ocăreşte cineva, te loveşte, ori, în fine, îţi face altă necinste, opreşte-te o clipă, adună-ţi toate gândurile în inimă, dă toată atenţia şi toată vigilenţa minţii tale pentru a se feri de tulburare. Inima să nu ţi se tulbure nicidecum de patima mândriei.

Dar dacă n-ai putut-o opri la vreme şi s-a tulburat, oricum nu lăsa patima să iasă afară şi să te facă a răspunde cu ocări şi insulte, fiindcă Psalmistul ne mărturiseşte: „Întru mine s-a tulburat inima mea” (Ps. 142, 4). Adică tulburarea şi patima mâniei n-a ieşit afară, ci după cum valul îngrozitor al mării nu iese din hotarul lui, ci se sfarmă de ţărmul ei, şi se împrăştie într-o pânză albă de spume, tot astfel se pierde şi se duce mânia. Sfântul Vasile cel Mare tâlcuieşte astfel acest psalm „întru mine s-a tulburat inima mea”, adică patima nu s-a vădit celor din afară, ci asemenea unui val, s-a aşternut, sfărâmându-se complet de ţărmurile rezistente.

Apoi sârguieşte a-ţi înălţa mintea la Dumnezeu, gândindu-te la nemărginita lui dragoste ce are pentru tine, fiindcă ţi-a trimis această ispită neaşteptată, nu să te piardă, ci să te cureţe mai bine şi să te unească cu El mai repede.

Având acestea în vedere, întoarce-te, zic, şi ceartă-te zicând: „O, ticălosule şi mizerabile! De ce nu voieşti a îmbrăţişa această Cruce şi acest necaz trimis nu de altcineva, ci de Însuşi Tatăl Ceresc?”

Apoi, întoarce-te la Cruce, îmbrăţişeaz-o în gândul tău cu cea mai mare bucurie posibilă şi zi: „O, Cruce, tu ceea ce eşti zidită prin Providenţa lui Dumnezeu mai înainte de a fi eu! O, Cruce, ce te-ai îndulcit cu dulceaţa dragostei Celui Răstignit, întăreşte-mă, pune-mă pe tine, primeşte-mă cu toată tăria, încât să mă pot uni desăvârşit cu Cel ce m-a mântuit murind pe tine!”

Chiar de ţi-a luat înainte patima mâniei, ţi s-a împotrivit şi nu te-a lăsat de la început a-ţi înălţa mintea la Dumnezeu, grăbeşte a o ridica cât mai repede posibil, până ce nu te cuprinde tulburarea. Astfel vei fi ajutat.

Cuviosul Nicodim Aghioritul

Extras din ”Războiul nevăzut”, Ed. Egumenița, Galați, pag. 53

www.ganduridinierusalim.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *