Arhivele Categotry: Articole şi interviuri

Virtutea răbdării

În veacul vitezei și a accelerației sporinde omul dorește ca totul din viața lui să se săvârșească cât mai repede și mai ușor, fără a depune mari eforturi. Dacă însă ceva nu merge bine, de obicei omul modern scufundat în facilitățile progresului tehnico-științific caută cauza insatisfacției sale în alți oameni, în lucrurile înconjurătoare dar nicidecum nu se vede pe sine în calitate de cauză a propriei nefericiri. \r\n Cât de repede omul zilelor noastre se poate crede nefericit. Dacă nu […]

Lingușirea

Lingușirea este precum un cancer sufletesc. Acela care s-a deprins a linguși, cu greu va mai putea să spună ceea ce gândește cu adevărat. Precum minciuna nu cruță adevărul, tot așa, lingușitorul nu se cruță nici pe sine însuși, ci se lasă mișcat în permanență de lucruri străine. \r\n În dreptul cuvântului „a linguși”, dicționarul așează următoarea explicație: „A căuta să câștige bunăvoința sau favoarea cuiva, satisfăcându-i vanitatea; a se pune bine cu cineva prin atitudini și vorbe măgulitoare la […]

Statornicia lui Dumnezeu

Unul dintre atributele fundamentale ale lui Dumnezeu este statornicia. Gândirea Lui e infinită şi veşnică, cuprinzând în extensia ei nemărginită toate scenariile libertăţii creaturale şi atotştiind totul în toate. Această dimensiune a fost numită de antici impasibilitate, adică neputinţa de a suferi o acţiune exterioară. \r\n\r\n Ei bine, dincolo de tratatele de dogmatică inspirate din filosofie, absolutizând schematic şi structural trăsături omeneşti şi ducându-le la apogeu, noi am aflat doxologic din Sfânta Scriptură că Dumnezeu este, cât se poate, infinit […]

Nostalgia Paradisului

Întoarcerea spre noi înşine, pătrunderea în străfundurile sufletului, acolo unde sălăşluieşte, ascuns, tot ceea ce ne caracterizează cu adevărat, şi descoperirea, într-un sipet de mult uitat, a chipului celor ce am fost şi al celor ce ar trebui să devenim ne înfăţişează nostalgia Paradisului. Nu un mijloc de a atinge serenitatea, nici o terapie miraculoasă, care să vindece înstrăinarea tulburată ce ne-a cuprins. Un început. Un pas spre virtute, prin înţelegerea adevărului de care am fost prea mult timp privaţi: […]

Cum ajunge omul, sclav al fratelui său…

În cuvântările sale, profetul Amos, pe care îl sărbătorim pe 15/28 iunie, marchează diferenţa socială care se contura tot mai concret în societatea timpului său. Profetul activa în Regatul de nord, pe vremea regelui Ieroboam al II-lea, rege idolatru, care a  permis pătrunderea credinţelor străine pe teritoriul  regatului său şi care a dat frâu liber nedreptăţii, corupţiei şi luxului. În aceste împrejurări, în care legea Domnului era încălcată în mod vădit, în societatea israelită erau pe de o parte săracii, […]

Familia ruptă de Biserică, încotro?

  Trăim momente de răscruce, căci aleșii poporului par a nu înțelege că este nedemn și nedrept ca, odată ajunși în forul legiuitor al țării prin voturile noastre, să zămislească și să promoveze legi ce contravin credinței ori moralității marii majorități celor pe care, chipurile, îi reprezintă. Câți dintre cei ce astăzi se ocupă cu revizuirea Constituției au făcut o adunare în teritoriu ca să-i întrebe pe cei care i-au trimis în organul legislativ al țării prin procesul democratic al […]

Speranţă şi vindecare pentru homosexuali

Ce este homosexualitatea? Termenul „homosexualitate” este un termen general folosit pentru a desemna atracţiile emoţionale şi sexuale faţă de persoane de acelaşi sex. În practică, termenul de „homosexual” se aplică acelei persoane care întreţine relaţii sexuale cu persoane de acelaşi sex. Cu toate acestea, nu întotdeauna aceste persoane se consideră „homosexuali”. De asemenea, termenul este folosit de activiştii pro-homosexualitate şi pentru cei ce au numai atracţii fată de acelaşi sex, fără a întreţine şi relaţii.

Patriarhul Kirill: viața duhovnicească – nu este un hobby, nu e un divertisment, pentru care poate să ne ajungă sau nu timp

Pentru ce omul modern are nevoie de Biserică? Cum în ritmul megapolisului să implimentezi viața spirituală? Există în biserică o recetă pentru formarea unei societăţi corecte şi cinstite? Ce ar trebui să răspundem la publicațiile scandaloase în mass-media împotriva Bisericii? În apropierea sărbătorilor de Paşti răspunde la aceste întrebări Întâistătătorul Bisericii Ruse Patriarhului Moscovei şi al întregii Rusii Kirill. \r\n  – Sanctitatea Voastră,  în zilele de Paști în Biserică se vorbeşte mult despre bucurie, dar când cobori  în metrou, adesea […]

Chilia moldovenească „Sf. Ioan Teologul” (Cucuvino, Provata) de la Sfântul Munte Athos

În partea dinspre răsărit a Sfântului Munte Athos, pe teritoriul Mănăstirei Marea Lavră şi în regiunea numită Provata, pe un teren frumos, cale de un ceas de la malul mării, este situată această comunitate românească „Sf. Ioan Teologul”, care înfăţişează un Schit (Chinovial românesc). Istoricul vechi al acestui așezământ ne dă următoarele amănunte: „Înainte de despărțirea Bisericii de apus (1054), pe când Mănăstirea Latinească “Amalfinu” era în ființă,

Profesorul cerşetor

Asistăm de vreo două mii de ani la una dintre cele mai mari minuni ale Mântuitorului: vindecarea orbului din naştere. Adică a unui om care nu mai văzuse niciodată, care nu ştia cum e să vezi, care nu putea conceptualiza lumina. Căci niciun cuvânt de pe pământ nu poate să exprime lumina soarelui sau frumuseţea unui chip sau a unei flori. Sunt oameni care au orbit pe parcurs: aceştia se retrag într-un univers al amintirilor luminoase, adâncindu-se în izvorul minţii, […]

O LUARE AMINTE PENTRU ZIUA DE 29 MAI 1453 / 11 IUNIE 2013 – 560 DE ANI DE LA CĂDEREA CONSTANTINOPOLULUI…

Întrebarea despre căderea puternicului Imperiul Bizantin, cât şi despre căderea marilor Imperii şi a diferitor sisteme de guvernământ cunoscute în istorie, fie feudal, burghez, ţarist, comunist sau socialist – trezeşte mari nedumeriri pentru toţi oamenii de ştiinţă, dar şi pentru o mare parte din creştinii care nu sunt indiferenţi de originea credinţei lor… Dar cea mai interesantă pagină din istoria marilor Imperii este cea legată de căderea Constantinopolului sub turci în 1453.

Împăraţi, nu dictatori; Apostoli, nu trădători

\r\n \r\n \r\n \r\n În fiecare an, pe 21 mai/3iunie, creştinătatea cinsteşte pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi mama sa Elena, ca pe nişte Apostoli ai creştinismului. Anul acesta este un an jubiliar: se împlinesc 1700 de ani de la Edictul de la Milan. Asemenea Sfinţilor, documentul are semnificaţie istorică, contemporană, provocatoare şi europeană. \r\n\r\n \r\n \r\n \r\n \r\n \r\n\r\n \r\n \r\n \r\n \r\n Motivele pentru care cei doi sunt cinstiţi ca nişte Apostoli sunt numeroase. Încerc o trecere rapidă în […]

Despre judecarea preoților

În zilele de astăzi foarte mulți oameni suferă de o boală duhovnicească mistuitoare, aceasta este patima judecării, iar în cuvântul meu de acum către cititor, mă voi referi la o formă deosebit de periculoasă a acestei patimi, și anume judecarea preoților. \r\n Am observat faptul că cei care judecă preoții sunt îndeosebi cei care sunt necredincioși, ateiști, la ei se adaugă și cei care aparțin altor religii sau fac parte din felurite secte. Cel mai dureros este faptul că mulți […]

Cum a fost scrisă Biblia, și care este raportul ei cu Tradiția

Am scris şi mai înainte despre raportul dintre Scriptură şi Tradiţie, dar acea abordare este una mai mult dogmatică şi nu ţine cont de polemica ortodoxă cu sectarii la acest capitol. De aceea am considerat oportun să fixez în scris şi alte câteva idei importante în dialogul nostru cu cei care contestă autoritatea Sfintei Tradiţii, mergând pe principiul eronat „sola Scriptura” („doar Scriptura”).

Milostenia care nu Îl bucură pe Dumnezeu

Milostenia nu poate fi numită milostenie, atâta timp cât nu este săvârșită întocmai cu porunca lui Dumnezeu. Valoarea milosteniei este atât de mare încât de ea poate depinde însăși mântuirea. Când este săvârșită în mod greșit, însă, milostenia nu Îl bucură pe Dumnezeu, ci pe diavolul, care pune la temelia acesteia egoismul, slava de sine și mândria.

RESPONSABILITATEA, VIRTUTEA CE CONTUREAZĂ EUL FIECĂREI FIINŢE

Virtutea responsabilităţii îşi ia fiinţa din iubirea faţă de cei dragi, faţă de semeni, faţă de talantul primit de la Dumnezeu. Cei responsbili sunt aceia care pun suflet în tot ceea ce fac, sunt corecţi, iubesc adevărul, respectă cuvântul dat. Ei lasă urme adânci peste tot prin bunătatea şi dăruirea lor. Ei sunt aceia care zilnic se caută în lutul fiinţei şi se amestecă cu ei înşişi până se regăsec mai puternici, până găsesc alte şi alte oportunităţi în a […]

„Casa“ de la Bari a Sfântului Ierarh Nicolae

Situat pe coasta Adriaticii, în sudul Italiei, oraşul Bari este capitala regiunii italiene Puglia şi a provinciei Bari. În secolul al III-lea, Bari era un port înfloritor al regiunii Peucezia, care ocupa partea centrală a Apuliei (Apulia este numele vechi al regiunii numite astăzi în limba italiană, Puglia). După ce a rezistat invaziei greceşti, Bari a fost cucerit de romani şi a dobândit statutul de „municipium“. În anul 840, Bari a fost ocupat de către saracini, fiind recâştigat, în anul 870, de […]

Trupul înviat al lui Hristos – izvor de viaţă dumnezeiască

(…) Potrivit învăţăturii Sfinţilor Părinţi, Hristos a îndumnezeit trupul (Său) încă în cursul vieţii pământeşti, umplându-l de putere şi prin eforturile Lui de a Se menţine curat. În timpul morţii trupul nu s-a putut goli de această îndumnezeire. E o învăţătură a Bisericii că dumnezeirea nu s-a despărţit nici în timpul morţii, nici de sufletul Lui, nici de trupul Lui. Învierea lui Hristos nu a fost deci numai rezultatul unui decret al Tatălui, ci a fost pregătită şi de această […]

Mironosițele și femeile creștine de astăzi

Dăruința Sfintelor Mironosițe este nemărginită iar iubirea lor pentru Hristos este nesfârșită. Lipsindu-se de grijile pământești, inimile lor au trăit numai pentru a se dedica Domnului: gândurile, dorinţele şi speranţa erau îndreptate către Acesta şi toată binecuvântarea şi preţuirea erau pentru El. De dragul Învăţătorului şi-au părăsit căminele, rudele și cunoștințele, au uitat de slăbiciunea lor de femei și nu s-au înfricoșat de cruzimea dușmanilor lui Hristos, urmându-L la tot pasul, mergând prin orașe și sate și purtându-I de grijă. […]

„…DREAPTA LOR S-A UMPLUT DE DARURI (DE PLATĂ)…” DESPRE PĂCATUL MITEI ÎN VIZIUNEA ORTODOXĂ

„Blestemat să fie cel ce va lua mită… Şi tot poporul să zică: Amin!”(Deuteronom, 27, 25) \r\n În Sfânta Scriptură, în Epistola Apostolului Pavel către Filipeni, citim: „Ştiu să fiu şi smerit, ştiu să am şi de prisos; în orice şi în toate m-am învăţat să fiu şi sătul şi flămând, şi în belşug şi în lipsă. Toate le pot întru Hristos, Cel care mă întăreşte” (Filipeni, 4, 12-13).