Arhivele Categotry: Articole şi interviuri

Comuniunea

\r\n Stareţul unei mănăstiri a fost întrebat odată de nişte vizitatori, cum de călugării, în ciuda originii şi formării lor diferite, pot forma o comunitate unită. \r\n În loc de un răspuns teoretic, el le răspunse printr-o imagine: “Închipuiţi-vă o roata: un cerc, nişte spiţe şi un punct comun. De la cercul exterior spiţele merg spre centru şi sunt ţinute de acest punct. Spiţele suntem noi înşine care formăm comunitatea. Centrul este Iisus Hristos. Din acest centru trăim. El ne […]

O asistentă și-a dat demisia după ce a asistat la un avort

\r\n Marleen Goldstein a lucrat într-un spital în care se făceau avorturi. După 30 de ani, ea și-a spus povestea. Soțul meu era rezident la un spital, iar eu tocmai primisem ”postul visurilor mele” la un spital din apropierea orașului Oakland. Credeam cu tărie în dreptul femeii de a avorta, iar atunci am simţit că voi ajunge să fac și eu parte din asta. \r\n

Lupta pentru bani – între patimă și bune intenții

\r\n Dacă patimile trupești denaturează necesitățile firești ale organismului, patima iubirii de arginți este în totalitate spirituală, fiind lipsită de rădăcini fiziologice. Invidia și iubirea de arginți apar fără un motiv premergător de la natură, fiind alimentate doar de reaua voință, fără a avea vreo legătură cu instinctul natural. \r\n

„CINE SE SFINŢEŞTE SĂ SE SFINŢEASCĂ ÎNCĂ”

\r\n Ascultându-l pe Părintele Nichifor, Stareţul Mănăstirii „Sfinţii Trei Ierarhi” din Iaşi, ai sentimentul că lucrurile sunt foarte simple. Şi chiar sunt, numai că trebuie să avem credinţă şi bărbăţie, simplitate şi sinceritate. Căci la vremurile viclene prin care trecem, noi trebuie să răspundem cu smerită cugetare; la provocări, cu sinceritate; iar în faţa prigoanei, cu multă bărbăţie şi credinţă că toate sunt spre mântuirea noastră. \r\n

Papa este chemat la pocăință și la lepădarea de ereziile Papismului de către Mitropoliții Serafim de Pireu și Andrei de Konița

\r\n Inaltpreasfințiții Mitropoliți Andrei de Dryinopol, Pogoniani si Konitsa și Serafim de Pireu au trimis în limbile engleză și italiană o scrisoare către Șeful statului Vatican, care deține în mod anticanonic tronul străvechii Patriarhii a Romei celei Vechi și a Apusului. Scrisoarea a fost înmânată Nunțiului Apostolic din Atena, Arhiepiscopul  Paul Fouad Tabet, care  a primit-o cu noblețe si bunăvoință. (www.Romfea.gr) \r\n

PRIGOANA ÎMPOTRIVA BISERICII ORTODOXE ÎN RUSIA SOVIETICĂ VI

\r\n Autorităţile comuniste au înfiinţat tribunale publice (,,tribunalele poporului”) şi au avut loc procese intentate clericilor: 154 la Moscova şi 80 la Sankt-Petersburg (Leningrad). La Moscova au fost condamnaţi la moarte prin împuşcare preoţii Alexander Zaozerski, Vasile Sokolov, Hristofor Nadejdin, ieromonahul Macarie Teleghin, şi mireanul Serghie Tihomirov. \r\n

Ce trebuie să facă niște misionari ortodocși autentici?

\r\n Trebuie sa tineti minte acest lucru. Domnul Iisus Hristos S-a intrupat ca noi sa Il putem vedea pe Dumnezeu. Noi uitam acest lucru. Deseori, singurul chip al lui Hristos pe care oamenii il vor vedea in viata lor, va fi imaginea Lui reflectata in persoana noastra. Ce vor vedea ei, dar, uitandu-se la noi? \r\n

Am să-i spun totul lui Dumnezeu!

\r\n Pe internet circulă poza unui băieţel de trei ani, care, plângând, ar fi zis “Am să-i spun totul lui Dumnezeu!” şi care, după aceea, ar fi murit din cauza rănilor, pe vreo masă murdară de spital din Siria. \r\n

Mitropolitul ortodox care spală regulat saloanele unui spital…

\r\n Credeti ca trufasii sectelor protestante si neoprotestante cunosc ce-i aia smerenia? Greu de crezut ca au aflat de aceasta frumoasa virtute ortodoxa. Ei stiu doar sa infiereze si sa arunce cu noroi in sfintii care au murit in sabie si foc pentru Evangheliile pe care si ei le propovaduiesc in zilele noastre. De multe ori, si sunt convins de asta, ca o fac din prea multa prostie… sau din ignoranta – nu vor sa descopere Adevarul. Nu-si cunosc istoria cultului nici […]

Detalii înspăimântătoare: Refugiații aduc în Europa BOLI de mult uitate

\r\n Perioada care urmeaza se anunta din ce in ce mai dificila pentru tarile care gazduiesc emigranti. Refugiatii din Libia au adus cu ei boli care nu mai fusesera intalnite in Danemarca de decenii, iar refugiatii insisi risca sa devina victime ale unor virusuri tipice partii nordice a continentului european, relateaza aktual24.ro. \r\n

Sunt însărcinată şi aud din toate părţile: fă, fă, fă avort! Aha, imediat!”

\r\n Vestea despre sarcină nu a fost pentru mine neașteptată, eu eram prietenă cu un băiat mai bine de trei ani. Prietenul meu era student și trăia minunat pe spinarea părinților. \r\n

Să nu lăsăm pe nepoţii noştri să se închine lui Allah

\r\n Zeci de proiecții demografice ne arată că în 2050-2075, populația islamică din Europa (atenție, nu cea care va veni, cea actuală, care se înmulțește de 6 ori mai rapid decât noi) va deveni majoritară. \r\n

TATUAJUL – Libertatea absolută sau robia și pierzania absolută?

\r\n Tatuajul a căpătat dimensiuni incontrolabile peste tot în lume, mai ales în rândul noii generații, și dorește să exprime sentimentul absolut și neîngrădit al libertății omului și al dispoziției sale de a-și folosi trupul după propria-i vrere și după instruirea sa socială și duhovnicească. \r\n

Profesorul ATEU pus la punct de elev. Demonstrația școlarului a rămas în ISTORIE

\r\n O frumoasa demonstratie cum nu ati mai intalnit! In randurile de mai jos veti descoperii o demonstratie intresanta facuta de un elev profesorului sau de filosofie. Spun ca este o demonstratie cum nu ati mai intalnit, fiindca au mai fost facute o multime de demonstratii, dar aceasta a ramas in istorie. Daca o veti citi pana la capat si veti considera ca merita raspandita, faceti acest lucru! Trebuie sa o afle si prietenii dvs! \r\n

Cea mai frumoasă predică…

\r\n Vreau să vă relatez o întâmplare. Într-o seară, cu mulți ani în urmă, când deja trecuse de ora unsprezece, m-a telefonat episcopul locului. El mi-a spus: «Părinte, sper că nu v-am trezit!». Desigur că mă trezise. El a continuat: «M-au telefonat de la spital. Trebuie să mergeți urgent să împărtășiți un bolnav pe patul de moarte». \r\n

SMERENIA CARE A DESCHIS CERURILE ŞI A SFĂRÂMAT CAPUL BALAURULUI

\r\n Sărbătorind Botezul Domnului, ne aducem aminte şi că Dumnezeu S-a descoperit oamenilor ca Treime, şi că Iisus S-a arătat oamenilor ca Hristos. Unde S-a arătat Hristos? Unde Şi-a început lucrarea? S-a dus, oare, într-un mare oraş şi S-a arătat acolo în slava Sa? Ori S-a urcat pe un multe înalt, ca o mulţime numeroasă de oameni adunată în jur să-L privească de jos, ca pe o ciudăţenie? Nu! \r\n

Comunicarea cu cei MORȚI

\r\n Traditia ortodoxa respinge categoric orice cale ratacita de care se lasa unii atrasi. Nu, comunicarea viilor cu cei morti nu poate fi rezolvata prin practicarea spiritismului sau a necromantiei. In crestinismul autentic nu ar trebui sa fie loc pentru „tehnicile” de comunicare cu cei morti, precum cea printr-un medium, de exemplu. \r\n

Bețivul care era de fapt sfânt

\r\n Nu suporta să îl vadă lângă el pe acel om cu haine zdrențuite, murdar și pe deasupra și băut. Nu-i suporta prezența și neîndemânarea. Ajunsese așa din cauza necazurilor prin care trecuse de-a lungul vieții. În zilele când era lucid, se retrăgea undeva în pădure, încât nimeni nu-l mai putea găsi și revenea singur în sat abia după câteva zile. Cu ce trăia, unde dormea și ce făcea el în acest timp, numai Dumnezeu putea ști. \r\n

Cum pot scăpa de „gândurile negre”?

\r\n Singura adevărată Nereușită (cu „N” mare) care o poate avea un om în viața sa este pierderea mântuirii. Restul sunt ispite și probleme de moment peste care putem trece cu ajutorul lui Dumnezeu. \r\n

Ştiinţa m-a dus la Dumnezeu!

\r\n Domnule profesor, cum aţi  ajuns Dumneavoastră, un om de ştiinţă, să-L cunoaşteţi pe Dumnezeu? \r\n – În primul rând am fost crescut de o mama religioasă care m-a dus la biserică de mic. Mi-aduc aminte, din clipa în care am putut să merg, mă ducea la bisericaă şi-mi dădea “Paşti mari”, cum se spunea, şi eu eram foarte încântat fiindcă în zona în care m-am născut toată lumea se pregătea intens pentru cea mai mare sărbătoare: nu era lucru […]