Arhivele Categotry: Sfaturi duhovnicești

„Rugându-te, înveți să te rogi”

În general, fiecare creștin are două momente pe care le dedică rugăciunilor mai îndelungate: dimineața și seara. Desigur, ne putem ruga în orice clipă a zilei, dar timpul oferit rugăciunii este, de regulă, foarte limitat din cauza locului de muncă, a grijilor privitoare la familie, la casă, la diferite probleme de care suntem asaltați zilnic. Însă este important ca măcar aceste două momente ale zilei să le închinăm lui Dumnezeu, având în vedere că așa au făcut creștinii încă din […]

Cădem singuri, ne ridicăm împreună – comuniunea iubirii, a rugăciunii, a credinței

Știm că atunci când unul dintre noi cade, cade singur; însă nimeni nu este salvat singur. Acela care este salvat este salvat în Biserică, ca un membru al acesteia, și în unitate cu toți ceilalți membri.

A fi sărac nu este o etichetă de a fi ticălos!

„Deci tu faci zece copii și îi lași vraiște și ei devin delicvenți.. probleme sociale”. Ați văzut cum se pune problema în societate? Ce înseamnă tehnica manipulării, când se amestecă întunericul cu lumina…

Cu Dumnezeu niciodată să nu vă purtaţi la întâmplare

Când lucrul nu vă permite să vă săvârşiţi pe deplin pravila de rugăciune, săvârşiţi-o pe scurt. Dar niciodată nu trebuie să vă grăbiţi. Dumnezeu este pretutindeni. Dimineaţa să-I daţi mulţumire şi să-I cereţi binecuvântare cu cuvintele voastre, făcând câteva metanii şi este de ajuns! Cu Dumnezeu niciodată să nu vă purtaţi la întâmplare. Ci întotdeauna cu mare evlavie. El nu are nevoie nici de metaniile noastre, nici de rugăciunile noastre lungi. Un strigăt din inimă scurt şi puternic, iată ce este de folos!

Cuvintele Bătrânilor – Rugăciunea

Bătrânul Iacob zicea: “Nici o rugăciune nu-i pierdută, copiii mei! În ce mă priveşte, rugăciunea mă ţine de ani de zile”. Adresându-se maicilor din mănăstirea sa Antim, Bătrânul din Chios, sublinia: “Rugăciunea nu-i un lucru greu. Este o lucrare interioară, o puternică concentrare a sufletului. Rugăciunea are nevoie, în acelaşi timp, de post şi de priveghere. Postul slăbeşte patimile, iar privegherea le omoară. Rugăciunea îi dă aripi omului, îl face să se urce spre ceruri şi-i dăruieşte harisme dumnezeieşti”.

Ce să faci dacă ţi-e ruşine să mărturiseşti un păcat?

Raspunsul la aceasta intrebare il vei gasi in orice indreptar de spovedanie, cred insa ca nu pe cel tamaduitor. Sunt sigur ca tocmai pentru asta cauti un raspuns, un alt raspuns decat cel pe care nu ma indoiesc ca il stii deja, dar care, in starea in care esti, nu-ti este de nici un folos. De aceea, nici eu nu te voi apostrofa clasic: „E de la dracu’ rusinea, trebuie sa o depasesti si sa-ti marturisesti pacatul!”.

“Închide pe Domnul în inima și fii cu luare aminte acolo!”

– Părinte Arsenie, daţi un sfat la ucenicii Pă­rintelui Cleopa. –  Fraţii mei tineri, dacă auziţi aceste lucruri de la nişte păriniţi, hai să zic mai în vârstă şi cu numele de trăitori, folosiţi-vă! Pentru că este mare lucru să aveţi o tinereţe bătrână, ca să puteţi avea o bătrâneţe tânără! Ştiţi frăţiile voastre cât de mare lucru este să ai tinereţe la bătrâneţe?

Despre mânie

Motto: Maniati-va si nu gresiti; soarele sa nu apuna peste mania voastra. Nici nu dati loc diavolului. (Ef. 4: 26-27)

Căutați să fiți pomeniți la Liturghie!

Și vă dați seama, unde poți să fii, chiar dacă ești mort, chiar dacă ești viu, ești salvat; se pomenește și pentru morți și pentru vii. Și cât te costă?

Cum facem rugăciune pentru o problemă?

Cheia reuşitei este ca pe cel ce se roagă să-l doa­ră. Dacă nu-l doare, poate sta ore întregi cu metania în mână şi rugăciunea lui să nu aducă nici un rezultat. Dacă există durere pentru problema pentru care te rogi, chiar şi cu un suspin faci rugăciune din inimă. Mulţi, atunci când alţii le cer să facă rugăciune pentru ei nu au timp să se roage în momentul acela şi de aceea se roagă numai cu un suspin pentru problema […]

De ce unii cer ani la rând ceva și Dumnezeu nu le răspunde?

Ceea ce ni se întâmplă sufleteşte şi trupeşte putem să întâmpinăm fie într-un mod bun, fie într-un mod rău, fie cu indiferenţă. Am văzut trei fraţi care pătimeau de aceeaşi suferinţă: primul s-a supărat, al doilea s-a arătat nepăsător, în timp ce al treilea s-a bucurat.

Puterea unei cruciulițe de gât

Spre zidire, o să-ţi mai povestesc o întâmpla­re din viaţa fiilor duhovniceşti, cum vrăjmaşul a aprins ura între două fete şi cum acestea l-au biruit începând să-şi sărute cruciuliţele de la gât. La început, fetele acestea, E. şi M., erau mari prietene – cum se zice, „la cataramă”. Însă vrăjma­şul cel şiret şi viclean invidia prietenia lor şi a început să le facă tulburare în suflete. Una îi zi­cea celeilalte:

Cel care nu iubeşte biserica să nu se amăgească că se roagă acasă!

– Mulţi, pentru a nu merge la biserică, invocă faptul că slujbele sunt prea lungi, inclusiv Sfânta Liturghie. E de ajuns rugăciunea pe care o facem acasă?

Dacă cineva îmi face vrăji? Ia să îngrop eu, un cuţit sau o lamă, la poartă, să nu se prindă vrăjile…

– Dacă mi se deoache băiatul? Ia să-i pun eu roşu la mână! – Dacă mi-l deoache cineva? Ia să-i pun eu usturoi în buzunar! – Dacă cineva îmi face vrăji? Ia să îngrop eu, un cuţit sau o lamă, la poartă, să nu se prindă vrăjile… Vedeţi?

Cum îi poți iubi pe dușmani

Atunci vei purta în chip simţit harul în sufletul tău. La început sileşte inima ta să iubească pe vrăjmaşii tăi, iar Domnul, văzând gândul tău cel bun, te va ajuta în toate şi experienţa însăși te va învăța calea.

Fără voia lui Dumnezeu nici nu ne îmbolnăvim nici nu murim

„Frica de Dumnezeu este inceputul intelepciunii” – spune inteleptul Solomon si cu el sunt de acord Parintii. Iar eu spun: „Fericit, de trei ori fericit este barbatul care se teme de Domnul”.

Cum răspundem unui necredincios care ne cere o dovada tangibilă a existenței lui Dumnezeu?

Bagă-i degetul în priză! Da, măi, oameni buni! Voi râdeţi?! Păi, măi, oameni buni, luaţi-o logic! Ce spun ăştia? Că Dumnezeu nu există, că nu se vede. Corect? Da’ ce, curentul electric se vede? Nu se vede nici curentul electric, dar se simte, tată!

Dragoste evanghelică

Dacă noi ne smerim cugetul înaintea lui Dumnezeu și înțelegem cine este sinele nostru, cu patimile, cu neputințele, cu necurățiile ce le avem și plecându-ne capul, cerem iertare de la Dumnezeu și de la frații noștri și iubim și ne jertfim pentru toți oamenii, fără să socotim pe niciunul necurat, când iertăm orice ne-ar fi făcut aproapele, atunci ne asemănăm cu Dumnezeu.

IUBEȘTE-ȚI PĂRINȚII

Degeaba aduci zece preoţi la înmormântare să-i cânte „Cu sfinţii odihneşte..”

Este târziu să te rogi pe ultima sută de metri! Degeaba aduci zece preoţi la înmormântare să-i cânte „Cu sfinţii odihneşte..” că el stă de mult cu „stavarache” acolo jos şi se chinuiesc amândoi acolo în flăcări. Trebuie să ştim, că doar cantitatea de fapte bune, săvârşite cu mâna noastră, dorinţa de mântuire şi dorul de Dumnezeu, sunt acte de dezlegare a păcatelor. E simplu!