Arhivele Categotry: Sfaturi duhovnicești

Grafitul şi diamantul

Pe scara durităţii materialelor există două minerale care, deşi au în componenţă acelaşi element chimic, carbonul, se află la maximă distanţă unul faţă de celălalt. Nu ştiu dacă aţi ghicit care sunt cele două. Este vorba de grafit şi de diamant. \r\n Grafitul are pe scara alcătuită de mineralogul austriac Carl Friedrich Christian Mohs locul cel mai de jos ca duritate, notat cu cifra 1. \r\n Diamantul este în vârful ierarhiei, cu nota 10.

Mijloace de luptă împotriva patimii noastre de a osândi

Cheia vieții duhovnicești este lupta cu propriile patimi. Unde există luptă, acolo există viață. Cel ce nu se luptă, de pildă cu patima sa de osândire a aproapelui pentru neputințele lui morale nu poate să afirme că duce o viață duhovnicească. Iar cel ce nu duce o viață duhovnicească, acela arată că nu are frică de Dumnezeu, care este rădăcina acestei vieți. Lipsa fricii de Dumnezeu conduce pe oameni să osândească fără înfricoșare pe semenii lor și să-și pregătească veșnica […]

Ştiu că eşti acolo!

Cu aproape un secol în urmă, în micuţul port Savannah din statul american Georgia, un tânăr a acceptat o slujbă care-i era imperios necesară, dar presupunea un inconvenient: lucrul în izolare de oameni. Tânărul deservea o staţie de carantină, aflată pe o insuliţă în mijlocul râului Savannah. Aici, vapoarele care intrau în port transmiteau prin semnale informaţii privind starea de sănătate a echipajului înainte de a-şi continua drumul pe râu până la oraş. Tânărul avea o soră pe nume Florence, […]

Atenţie la ce anume cerem!

Cu mulţi ani în urmă, istoria spune că ţăranii din Germania erau necăjiţi din cauza recoltelor sărace. Aşa că unii dintre agricultori s-au rugat lui Dumnezeu cu aceste cuvinte: „Doamne, măcar timp de un an făgăduieşte-ne să ne dai întocmai ceea ce Îţi cerem, şi ploaie, şi soare, atunci când dorim noi“. Oamenii au primit semn din cer cum că Dumnezeu le-a ascultat ruga şi s-au înapoiat bucuroşi la casele lor. Când sătenii cereau ploaie, Dumnezeu, milostiv, le-o dădea. Când […]

Drama lui Faust şi calea pocăinţei adevărate

\r\n \r\n \r\n\r\nDrama lui Faust, savantul care şi-a vândut sufletul diavolului pentru a căpăta tinereţea, deja intrată în tezaurul universal, are la origine o poveste populară medievală apărută în spaţiul german. Ea a fost receptată de mai mulţi scriitori de-a lungul timpului, însă celebritatea i se datorează mai ales lui Johann Wolfgang Goethe, care a prelucrat acest motiv în piesa de teatru omonimă, pe la începutul secolului al XIX-lea. În varianta sa, doctorul Faust, aflându-se odată într-un moment de plictiseală […]

„Neîmplinirea“ din viaţa Apostolului Pavel

Marele vis al Sfântului Apostol Pavel a fost acela de a propovădui Evanghelia în Spania. „Când va fi să merg în Spania, voi veni la voi“, scria el romanilor în epistola adresată lor, capitolul 15, versetul 24. Dar Pavel nu a ajuns niciodată acolo. În loc de marea călătorie în Spania, a ajuns să fie închis la Roma. În loc de slava biruinţei pentru Hristos în locuri îndepărtate, Apostolul a fost pus în lanţuri şi a suferit moarte martirică în […]

Arborii Sequoia

Cred că nu puţini dintre dumneavoastră ştiu care sunt cei mai înalţi arbori din lume. Ei se numesc Sequoia şi cresc mai ales în Statele Unite ale Americii, statul California. Sunt gigantici, ajungând la înălţimea de 100 de metri, iar ramurile lor par să atingă cerul. Unii dintre ei au vârsta de 2.500 de ani. Vă daţi seama, erau maturi pe vremea când S-a născut Hristos! \r\n Privind un asemenea arbore de o înălţime uriaşă, te gândeşti că ar trebui […]

Samuraiul înţelept

În viaţa de zi cu zi sunt nenumărate situaţiile în care ne trezim prinşi fără să vrem în tot felul de situaţii nedorite. Fiecare clipă îşi are darul ei. Unele daruri ne sunt de folos, altele ne încurcă. Putem alege să acceptăm orice cadou şi să fim incluşi în planurile altora sau… să fim selectivi şi să primim doar ceea ce ne ajută în creşterea noastră. \r\n În Japonia trăia odată un vestit samurai, foarte înţelept şi viteaz. Se spunea […]

Exercițiu practic de liniștire

Liniștea nu se poate dobândi fără ajutorul lui Dumnezeu. Liniștea este dependenta de credința în Dumnezeu, de nădejde, de smerenie și de iubirea creștină. Toate practicile orientale care susțin că au aflat secretul liniștirii nu sunt decât minciuni și înșelare. „Mulți proroci mincinoși se vor scula și vor amăgi pe mulți, iar din pricina înmulțirii fărădelegii, iubirea multora se va raci” (Matei 24, 11-12). Orice așa-zisa „liniște” care nu este de la Dumnezeu se bazează pe egoism, nu ține cont […]

Despre Viața după moarte

Sfântul Nicodim Aghioritul scrie: „rai este un cuvânt persan și are înțelesul de grădină în care sunt sădiți feluriți pomi…”. Așadar raiul, viața veșnică și Împărăția lui Dumnezeu sunt unul și același lucru. Termenul de iad (Kolasij) deriva din verbul kolazo, care are doua sensuri: primul este „a curăți copacul de crengile uscate”, iar al doilea sens este cel de „a pedepsi”. În Sfânta Scriptură se folosește cu precădere al doilea sens, dar nu cu implicația că Dumnezeu îl pedepsește pe […]

Ortodoxia, nimic altceva decât firea omului

Criteriul adevărului se dezvăluie inimii, printr-un cuvânt unic adresat acelei inimi. Dumnezeu are o conversație intimă, personală cu fiecare inimă. \r\n Fiecare trebuie să găsească, prin rugăciune, prin cuvânt, ce-i adevărul și de ce acesta e adevărul. \r\n …am avut așa o trăire nici nu știu cum să o descriu, dar așa o deschidere, așa o luminare, că am înțeles Ortodoxia ca fiind nimic altceva decât firea omului.

Ne putem ruga părinților necanonizați?

Rugăciunea este vorbirea noastră curată cu Dumnezeu și cu sfinții Săi. Orice rugăciune adresata unui sfânt se înalță, în chip mijlocit, către Dumnezeu, izvorul a toată sfințenia și a tot darul cel desăvârșit. Urmând cuvântul Apostolului Iacov, care zice: „Rugați-vă unul pentru altul, că mult poate rugăciunea stăruitoare a dreptului” (Iacov 5, 16), sfinții au devenit rugători prin excelență pentru lume.

Despre grija de suflet

“Corpul omenesc e asemenca unei lumânări. Lumânarea se sfârșește arzând, iar omul – murind. Dar sufletul este nemuritor și se cuvine să ne îngrijim de sufletul nostru mai mult decât de trup. Pentru că ce-i va folosi omului dacă va câstiga lumea întreagă ,,iar sufletul sau îl va pierde? Sau ce-ar putea da omul în schimb pentru sufletul lui? (Matei 16, 26). \r\n ,,Noi credem că sufletul este mai prețios decât orice, zice Macarie cel Mare, pentru că Dumnezeu n-a binevoit […]

Frica de Dumnezeu dă curaj de a birui orice frică

Precum mormolocii îi înfricoşează pe prunci, aşa şi umbrele pe cei mândri. Nu e cu putinţă ca cel ce se teme cu adevărat de Dumnezeu să aibă frică, dacă va zice că afară de Dumnezeu nu se teme de altul. Frica de Dumnezeu dă curaj de a birui orice frică laşă de ceva de pe pământ.

Totul se poate cumpăra

\r\n \r\n \r\n Oamenilor le este cu neputinţă să trăiască fără lucruri materiale. E un fapt cât se poate de evident. Dumnezeu ne-a dăruit lumea întreagă, cu condiţia să-i dăm o întrebuinţare bună şi să nu ne împătimim acumulând bunuri fără măsură. Pentru că goana după cele pământeşti îi face pe mulţi să-şi strice viaţa de aici şi să rateze Împărăţia cerurilor.

Ciobul de oglindă

\r\n \r\n \r\n\r\nLa finalul unui curs, un profesor a fost întrebat de un student: „Domnule profesor, care este sensul vieţii?“\r\n\r\nO parte dintre colegii celui care pusese întrebarea începuseră să râdă. Profesorul îl privi îndelung pe student, cercetând parcă dacă era o întrebare serioasă. Înţelese că da.\r\n\r\n„Am să vă răspund.“ Scoase din buzunarul de la pantaloni o oglinjoară rotundă, nu mai mare decât o monedă, şi spuse: „Pe când eram copil, am găsit pe stradă o oglindă făcută ţăndări.

ÎNDREPTAR PENTRU SPOVEDANIE

Având în faţă această listă de păcate, ne putem face un amănunţit examen de conştiinţă. Astfel putem descoperi mai ales păcatele ascunse, pe care le-am făcut şi nu ştiam că sunt păcate sau nu ne-am dat seama că păcătuim. \r\n Cel mai simplu şi mai sigur este să luaţi ceva de scris şi o hârtie şi, pe măsură ce citiţi păcatele, notaţi pe hârtie pe cele pe care le-aţi făcut. Notaţi-le nu exact cum sunt în listă, ci cum s-au […]

Învăţături despre postire

Cu doi ani în urmă, Dumnezeu m-a învrednicit ca, în gura de rai de la Schitul Pătrunsa, să mă îmbogăţesc cu vorbele de duh ale celui care era atunci cel mai vârstnic trăitor din lumea monahală românească, părintele Simeon. Cu mare bucurie ne-a destăinuit despre ziua în care s-a călugărit, despre întregul său urcuş monastic, dar la ultima noastră întâlnire, cu două luni înainte de a muri, bătrânul Simeon avea să-mi dezvăluie cât de mult au însemnat postul şi asceza […]

Pocăinţa particulară trebuie integrată în pocăinţa Bisericii

Postul Mare este cunoscut ca perioadă prin excelenţă a pocăinţei. Aceasta nu este în mod necesar scopul postului, ci este mai degrabă instrumentul prin care omul se pregăteşte sufleteşte şi trupeşte să-L primească pe Hristos cel înviat. Pocăinţa este mijlocul prin care pregătirea pentru Înviere se realizează în cel mai autentic mod. Secularismul din societatea actuală a scindat însă înţelegerea pocăinţei de către unele persoane care o consideră fie un simplu act particular, fie un act circumscris total spaţiului liturgic.

De ce să participăm la slujbele de seară ?

Viaţa omului este un lanţ compus din verigi ce alternează între muncă şi odihnă. Au existat dintotdeauna oameni care au preferat mai mult odihna şi alţii care au preferat munca. Adevărul este că omul prin natura lui, tinde să caute mai mult relaxare decât muncă. Acesta iubeşte frumuseţea trupului, frumuseţea artei, muzicii, a literaturii înalte, și se lasă impresionat de faimă, onoare și respect. Oamenii iubesc mâncarea gustoasă, băuturile fine, confortul și îmbelșugarea, eleganța hainelor și a locuințelor.