Arhivele Categotry: Sfaturi duhovnicești

DESPRE SPOVEDANIE SI OSÂNDIRE

Mă rog dragostei voastre: străduiţi-vă cât puteţi de mult să mergeţi la bi­serică, iar în timpul liber, când nu aveţi nicio ascultare, cercetaţi mai des pe părinţii voştri duhovniceşti ca să vă curăţiţi de păcate prin spovedanie.

LUCRAREA ÎN NOI ÎNŞINE

Dacă vrei să ajuţi Biserica, cel mai bine este să cauţi să te îndrepţi pe tine însuţi, decât să cauţi să îndrepţi pe alţii. Dacă te îndrepţi pe tine însuţi, imediat se îndreaptă o părticică din Biserică. Dacă aceasta ar fi făcut-o toţi, Biserica s-ar fi îndreptat. Însă astăzi oamenii se preocupă de toate celelalte subiecte, dar nu se preocupă de ei înşişi. Pentru că a te preocupa de tine însuţi cere osteneală, iar a te preocupa de alţii este […]

Протоиерей Андрей Ткачёв. Три рецепта обогащения и обнищания

De ce unii oameni au multe patimi, iar alţii puţine?

Cei care lucrează cele duhovniceşti au mai puţine patimi, iar cei care slujesc diavolului sunt pătimaşi. Patimile sunt legate între ele, ca într-un lanţ. Dacă omului îi place să mănânce – dacă este lacom –, el are şi alte patimi: gânduri desfrânate, iritare, gelozie, supărare… multe patimi vin după una mică.

„Dacă toţi am împlini Evanghelia, pământul ar deveni un Rai”

Oare respectăm porunca: „Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta”? După Dumnezeu sunt tatăl şi mama; părinţii sunt ca nişte dumnezei pe pământ. Eşti dator să-i respecţi. Există acum respect pentru părinţi? De unde respect? A venit unul la mitropolie cu capul spart şi se ruşina să spună cine i l-a spart. „Fiul meu”, a spus în cele din urmă printre lacrimi. Fiul să-şi lovească tatăl? În anii de demult copiii stăteau smirnă înaintea părinţilor. Acum… Blestemate sunt mâinile […]

Atunci când lumea se căsătoreşte, nu ştie ce jug îşi ia

– Dragostea e un sentiment pe care îl trăieşte orice tînăr. Dar de multe ori acest sentiment provoacă suferinţe. Cum să ne protejăm de rănile săgeţilor lui Cupidon? – Dragostea nu numai că este un sentiment pe care-l trăieşte orice om, ci am putea spune că ea este însăşi viaţa şi scopul vieţii. Depinde în ce fel înţelegem noi dragostea. Pentru că există mai multe definiţii ale acestui sentiment. Fiecare popor, cultură, au definit-o din punctul lor de vedere.

„Creștinul să fie conștient că trebuie să aibă un singur duhovnic” (Pr. Răzvan Ionescu)

Povatuiri ale preacuviosului Iosif de la Optina pentru cei care se roaga

Rugăciunea cu silire stă în voia noastră, iar rugăciunea cu umilinţă atârnă de Dumnezeu. Trebuie să ne rugăm atât cât putem, iar silindu-ne Dumnezeu ne va da nouă umilinţă la vremea cuvenită, atunci când va binevoi.

Suntem al doilea popor din lume care înjurăm de cele sfinte. Românul înjură de grijanie, înjură de Precistă, de Hristos, de Dumnezeu… groaznic

Cum ne putem păzi de înjurături? – În multe feluri, dar dacă nu ai reuşit prin ce ai putut şi prin ce ai fost sfătuit până acum, trebuie să citeşti într-o carte unde eu am găsit că unul s-a lăsat de înjurături aşa: duhovnicul l-a sfătuit ca la fiecare înjurătură să smulgă un fir de păr. Şi, în vreo câteva zile, cum el înjura des, într-o dimineaţă s-a spălat pe ochi, s-a uitat în oglindă şi era aproape chel. S-a […]

E păcat ca un cuplu căsătorit să-şi continue relaţiile conjugale după ce au încetat să nască prunci? Când să se înfrâneze soţii?

Am zis până acum că păcat este evitarea sarcinii, iar nu unirea trupească dintre soţi – deoarece dacă, să presupunem, o pereche nu poate avea copii, ei nu sunt obligaţi să se înfrâneze! De ce nu? Pentru că ar putea ajunge vulnerabili şi ar sfârşi prin a cădea în păcat în afara căsătoriei – iar asta se poate întâmpla oricăruia dintre cei doi soţi.

Materialismul – dușmanul fericirii omenești

Este un lucru cunoscut deajuns, că bunurile materiale şi viciile dezbină pe oameni, iar bunurile spirituale îi apropie, îi asociază şi-i unesc. Din pricina aceasta, materialismul totdeauna a fost duşmanul fericirii omeneşti, şi creştinismul, în principiile şi în toate manifestările lui, l-a combătut şi l-a osândit fără milă, ca pe o eroare plătită prea scump. Din nefericire însă, omul mai lesne se lasă ademenit de amăgirile bunurilor materiale, decât să asculte chemările spiritului.

Nimeni să nu se lenevească a-şi pomeni părinţii

Nimeni să nu se lenevească a-şi pomeni părinţii; însă trebuie pomeniţi şi toţi creştinii ortodocşi, și nu doar în această zi, ci la orice vreme şi la oricare rugăciune.

Nu se mântuiesc călugării făcând cele ale mirenilor şi nici mirenii făcând cele ale călugărilor

Cum au urcat toţi oamenii care s-au mântuit! Nu există o „societate de astăzi”, fiecare a trăit societatea contemporană cu el ca „societatea de astăzi”. Mântuirea ne-o dă Domnul Hristos şi se realizează în legătură cu Domnul Hristos.

Fericirea nu este ceva exterior. Nu poţi deveni fericit că ai mulţi bani, ai reuşit în carieră…

Nu cred că există o definiţie unică a fericirii sau un singur criteriu de determinare a fericirii, căci sufletul omenesc e complicat şi variabil de la individ la individ. Aşa cum spunea filosoful Petre Andrei, “ceea ce provoacă fericirea unuia nu este uneori pentru altul nici măcar un motiv de mulţumire trecătoare, ceea ce descreţeşte o frunte şi înveseleşte un chip, poate produce altcuiva durere, căci un soare ce răsare într-o parte, apune în partea cealaltă“.

Abuzul de trupul nostru în mod nesocotit

Вычитать правило ко Причащению – условие или ориентир?

Nu apăraţi desfrânarea că nu are nicio apărare

Ea nu întreţine, ci mai curând sau mai târziu macină dragostea dintre soţi şi duce la ură şi răzbunare, ca orice păcat. Iată cu ce rânduială să fie soţii de un înţeles. De ce aşa? Iată lămuriri: O căsătorie creştină nu este cu putinţă decât între creştini convinşi. Tot ce este sănătos în părinţi înclină spre Dumnezeu, iar tot ce este păcătos sau bolnav înclină spre începătorul răutăţii iar în copil se bat cap în cap aceste înclinări potrivnice.

„Crede și nu cerceta!” sau „Cercetați Scripturile!”?

Tot ce ni se întâmplă în viață este o înșiruire de evenimente declanșate de comportamentul nostru

Am observat că Sfinții Părinți vorbesc foarte mult despre necazuri și suferințe și că acestea nu sunt rele, ci sunt numite chiar daruri de la Dumnezeu și că ar trebui să le trăim  cu bucurie.

Dumnezeu pedepseşte cu asprime pe cei ce îşi bat joc de lucrurile sfinte

La batjocură să răspunzi prin zâmbet. Batjocura lor vine din răutatea inimii; zâmbetul tău să fie lipsit de răutate. Neştiinţei i se potriveşte batjocura, iar cunoaşterii, zâmbetul. Prin zeflemeaua lor, ei fac să crească preţul rugăciunii tale înaintea Veşnicului Judecător: fiindcă lui Dumnezeu cea mai dragă îi este rugăciunea sufletului curajos care-i înconjurat de săgeţile răutăţii, urii, ticăloşiei şi batjocurii. Toate săgeţile acestea sunt boante la vârf şi ascuţite la coadă, aşa încât sărind înapoi din tine pricinuiesc răni înşişi […]