Arhivele Categotry: Sfaturi duhovnicești

Pentru cei cu un serviciu solicitant

Cu puţin timp înainte de 1980, l-a vizitat pe Stareţul Efrem Katunakiotul un tânăr judecător stagiar. L-a găsit în bucătărie făcându-şi rucodelia. Lua peceţi dintr-o oală cu apă caldă, care fierbea încet deasupra focului, pe vatră şi le sculpta. \r\n A pus metanie şi s-a aşezat lângă el pe o ladă. \r\n – Pentru ce ai venit, fiule? l-a întrebat Stareţul fixându-l pe tânăr cu privirea lui pătrunzătoare.

O iubire fără răbdare, pretențioasă și constrângătoare obosește

O inimă de piatră nu poate fi cultivată și nu poate să-l cunoască pe Dumnezeu. Adeseori spunem „eu iubesc pe toată lumea”, dar nu ne iubim soția sau copilul pentru că nu se comportă cu noi așa cum vrem noi. Nu iubim necondiționat, ci din calcul și cu gânduri ascunse. Punem destule condiții iubirii noastre. Închipuiți-vă ce-ar fi dacă Dumnezeu ar face cu noi ceva asemănător și să reverse asupra noastră dreptatea Lui. Nu poate cineva să iubească cu adevărat […]

Viaţa duhovnicească cere învăţătură şi mult timp

 Soldatul devine mai iscusit în război, adică ajunge la cunoaşterea artei războiului când face mai multe greşeli şi este rănit; mai întâi se înţelepţeşte şi apoi primeşte o distincţie, o decoraţie. Cu toate acestea, nu poate învăţa de prima dată arta războiului. Cu atât mai mult, viaţa duhovnicească cere învăţătură şi mult timp. Cel care vrea să înveţe pictura nu devine pictor deîndată, ci strică de mai multe ori lucrul ce îl face şi iarăşi îl îndreaptă şi îi trebuie […]

„PRIMA” DRAGOSTE ŞI DRAGOSTEA „MISTICĂ”

În viaţa de toate zilele şi în literatura laică „prima” dragoste este considerată nevinovată şi chiar ceva „sfânt”, încât faţă de această perioadă din viaţă oamenii se atârnă cu o oarecare „pietate” şi o consideră ca pe o „sfântă taină”. În această perioadă mulţi tineri (fete şi băieţi) sunt întristaţi şi îndureraţi că sunt „nefericiţi în dragoste” sau că „nu le merge în dragoste”. Fetele îşi căută din toate puterile „idealul” şi „eroul”, pentru care ar vrea să devină „o […]

Refuzul iertării sau al cererii iertării

Refuzul iertării sau al cererii iertării ne ţine inima în neînduplecare. Păstrat în amintirea noastră, răul pe care l-am făcut altuia este o necurăţie care rămâne în noi, ne intoxică în mod continuu şi răspîndeşte un miros rău în toată fiinţa noastră, scînteierile sau întunecimile acestei toxine ne stînjenesc ochii şi nu-l putem privi pe celălalt în curăţie. Astfel nu-l putem iubi pe Dumnezeu, iar celălalt nu ne poate iubi pe noi. \r\n Doar iertarea sinceră dizolvă acest corp străin […]

Timpul: însemnătatea, risipirea și buna lui întrebuințare

Sfîntul Nicodim Aghioritul1 referindu-se la însemnătatea timpului și la faptul cum putem să-l exploatăm, pe cît este cu putință, mai bine pentru mîntuirea noastră, menționează că nu există alt lucru mai scump și mai important decît timpul. \r\n Nu există alt lucru mai scump, mai întâi deoarece oricîte lucruri ar pierde cineva, fie aur și argint, fie cinstiri și slave,fie plăceri ale trupului,

Să spui mereu adevărul. Să faci totul cu calm. Să te rogi pentru a deveni mai bun!

„Să nu te indignezi, nici măcar în tine, pentru orice acuzaţie nedreaptă ce ţi s-ar aduce. Este un lucru rău. Şi răul începe prin gânduri rele. Când te amărăşti şi te indignezi, fie doar cu gândul, îţi strici atmosfera duhovnicească. Împiedici Sfântul Duh să lucreze şi îngădui diavolului să mărească răul. Tu trebuie să te rogi totdeauna, să iubeşti şi să ierţi, alungând de la tine orice gând rău.”

Creştinii, Biserica, Internetul

Sunt unii care privesc internetul ca pe un … „infernet” – cum îmi spunea mie odată un părinte. Mi se pare însă că e mai realist să spunem că internetul este un instrument – un instrument ca oricare altul, adică neutru în sine, totul depinzând de întrebuinţarea lui. Cu un cuţit cineva poate să taie pâine sau poate să omoare pe cineva – asta nu înseamnă că cuţitul e rău! ci rău e modul în care a fost folosit. Asupra […]

Să nu ne comparăm pe noi cu ceilalţi

Să nu fim influenţaţi de lucrurile pe care le simţim. Nu sunt atât de înfricoşătoare cum le simţim noi. Să nu ne înspăimântăm, să nu intrăm în panică, să nu ne comparăm pe noi cu ceilalţi şi să dăm naştere la stări şi mai rele. În vremurile de demult oamenii nu intrau în concurenţă cum se întâmplă astăzi. Nu exista motiv de concurenţă. Nu se crea complexul de inferioritate. Astăzi omul se simte imediat inferior: „Ei au fost aleşi, eu […]

De ce trebuie să merg la Biserică dacă îl am pe Dumnezeu în suflet?

Fiecare dintre noi are cunoștințe sau chiar rude care privesc cu nedumerire faptul că mergem la biserică. Pe chipul lor se vede o profundă neînțelegere și uneori indignare care se exprimă din când în când prin cuvinte de genul: „Hai să zicem că ți-ai făcut o pasiune din credință – fie. Dar ce rost are sa mergi la biserică, să pierzi atâta timp și să risipești atâtea eforturi? Sunt și eu credincioasă, rugăciunile le fac însă în suflet. Dumnezeu este […]

Cum îl putem ajuta pe soţul necredincios?

\r\n\r\nCum îl poate ajuta un soţ pe celălalt, dacă el spune: „Dumnezeu este în suflet şi nu am nevoie să merg la biserică”, în caz că exemplul personal al celui îmbisericit nu dă roadele dorite?\r\n\r\n \r\n \r\n\r\nÎn acest caz nu se poate vorbi despre nişte trucuri metodologice care să dea rezultate, deoarece relaţiile interumane diferă de la o familie la alta. Eu însă continui să insist asupra ideii că există un principiu creştin general al vieţuirii în comun: „Doamne, converteşte-l […]

Nici măcar Farisei!

Gheronda, de unde putem şti dacă sântem în regulă în privinţa raportului stabilit între bunurile noastre şi milostenia ce o facem? Care este criteriul? Rezolvăm problema dând un bănuţ sau doi, fără valoare, celor ce au nevoie? \r\n Arhimandritul Epifanie: Întrucât Evanghelia spune că va trebui ca virtutea noastră să prisosească mai mult decât cea a cărturarilor şi Fariseilor (Mat. 5:20),care dădeau săracilor zeciuială din toate cele ce aveau, noi sântem chemaţi la a da mai mult de atât din […]

Ocara să ne fie ca o laudă

Așa cum mândria este izvorul tuturor patimilor, așa și smerenia este maica tuturor virtuților. Sfântul Ioan Gură de Aur numește smerenia temelia pe care „se poate înălța fără nici o primejdie orice altceva” bun și mântuitor pentru noi. „Și iarăși, dacă această temelie lipsește, chiar dacă cineva s-ar înălța, prin viața sa, până la ceruri, tot ce a zidit cu ușurință se nimicește și rău sfârșit va avea.”

Dumnezeu le iartă pe toate prin spovedanie

Să nu ne întoarcem înapoi, la păcatele pe care le-am spovedit. Amintirea păcatelor pricinuieşte rău. Aţi cerut iertare? S-a isprăvit. Dumnezeu le iartă pe toate prin spovedanie. Nu trebuie să ne întoarcem înapoi şi să ne închidem în deznădejde. Să simţim bucurie şi recunoştinţă pentru iertarea păcatelor noastre.

Doamne, fă-mi cunoscut mie chipul meu cel necunoscut

\r\n\r\nŞtiu cum mă numesc, îmi cunosc vârsta, ştiu ce greutate am, ştiu care este culoarea părului meu, dar, pe mine, nu mă cunosc.\r\n\r\nPentru mine, acest lucru rămâne ascuns şi nu-mi este deloc cunoscut.\r\n\r\nTu, însă, Hristoase ale meu, tu, care ,,cercetezi inimile şi rărunchii”, tu mă cunoşti!\r\n\r\nTu cunoşti pe fiecare om care vine în lume, ,,din pântecele maicii lui”.\r\n\r\nTu ţii în mâinile tale, cu care m-ai creat, imaginea chipului meu cel tainic şi ascuns, în cele mai mici detalii.

Cuviosul Porfirie – Despre Antihrist și 666

\r\n L-am întrebat într-o zi, în chilia lui: \r\n ”Părinte, în ultima vreme se vorbește mult despre 666, despre venirea lui antihrist care se apropie – unii susțin chiar că a și venit; se vorbește de asemenea mult despre pecetluirea electronică a mâinii drepte sau a frunții, despre confruntarea dintre Hristos și antihrist și despre zdrobirea celui din urmă, despre a Doua Venire a Domnului. Sfinția-voastră ce spuneți de toate acestea?”.

Sfânta Ecaterina – chipul înţelepciunii luminate de sus

Astăzi, când Sfânta Biserică o pomenește pe Sfânta Ma­re Muceniță Ecaterina, să vorbim despre înțelepciune. Sf. Ecaterina era înzestrată cu o înțelepciune duhovnicească adâncă: ea i-a depășit pe cei 150 de înțelepți în cugetarea des­pre Dumnezeu. Există o înțelepciune lumească, la care referindu-se Sfinții Părinți spun: „Este mai bine să fii nebun“. Înțelepciunea lumească este de pildă atunci când mergi la biserică pentru că nu ai altceva de făcut sau când dai milostenie pentru că n-ai unde pune banii. \r\n Pe […]

Odihna silinței și silința odihnei – pricina silirii

Pricina silirii – Adam în Rai prin neascultarea lui a introdus în viața neamului omenesc păcatul care a atras după sine schimbări și perturbații cosmice. A dispărut simplitatea din el și apoi din toți oamenii, și odată cu simplitatea și pacea, liniștea, nepătimirea, dragostea, a fost în schimb înzestrat cu schizofrenia gândurilor, a închipuirilor și a faptelor, cu alteritatea, cu remușcările, cu bolile și cu amărăciunea acestei vieți. „Omul nu mai face ceea ce voiește, ci ceea ce urăște, aceea face” […]

Despre minciună

De voim să ne mântuim cu adevărat, trebuie să iubim adevărul cu toată silinţa şi cu toată puterea noastră, păzindu-ne de toată minciuna, ca să nu ne despărţim de adevăr şi de viaţă. De trei feluri este minciuna: unul minte cu cugetul, altul minte cu cuvântul, iar altul minte cu toată viaţa lui. Cel ce minte cu cugetul este cel ce are bănuială. Unul ca acesta, văzând pe cineva vorbind cu vreun frate, bănuieşte şi zice: despre mine vorbeşte acela. […]

Despre Taina Sfintei Spovedanii

Care este baia duhovnicească care spală, dezleagă şi scoate din rădăcină păcatele omului? \r\n – Întâi este baia sfântului şi dumnezeiescului Botez care spală păcatul strămoşesc şi toate păcatele făcute până la Botez (Fapte 2, 38; Ioan 3, 3-5). A doua baie, deopotrivă cu Botezul, este Taina Sfintei Spovedanii, care spală şi curăţă păcatele oamenilor. Despre aceasta spune Sfântul Isaac Sirul: “Dar după dar, s-a dat de Dumnezeu oamenilor după Botez, Taina Pocăinţei, că pocăinţa este numită şi a doua […]