Ce înseamnă ”Anatema”?

Cuvântul grec ,,anathema’’ se compune din doua cuvinte: ,,ana’’ care este o prepoziție ce indica mișcarea către ceva și ,,thema’’ care înseamnă o portiune separată din ceva. În terminologie militară, ,,thema’’însemnă o detașare; pentru guvernul civil ,,theme’’ însemnă o provincie. Noi folosim acum cuvântul ,,theme’’ derivat din ,,thema’’ pentru a desemna subiectul principal al unei lucrări scrise și intelectuale.

\r\n

\r\n

,,Anathema’’ înseamnă literalmente a separa ceva. În Vechiul Testament, această expresie era utilizată atât în legătură cu ceea ce era înstrăinat din cauza păcătoșeniei, cât și cu ceea ce era lăsat în voia lui Dumnezeu.

\r\n

În Noul Testament, în scrierile Sfântului Apostol Pavel este folosit o data împreună cu ,,maranatha’’ însemnând venirea Domnului. Combinația acestor cuvinte înseamnă separare până la venirea Domnului; cu alte cuvinte se lasă în voia Lui (Corinteni 1, 16:22). Sfântul Apostol Pavel folosește într-un alt loc cuvântul ,,anathema’’ fără adaosul ,,maranatha’’ (Cal.1:8-9). Aici ,,anathema’’ este rostită împotriva denaturării Evangheliei lui Hristos, asa cum era ea predicată de către Apostol, indiferent de către cine putea fi comisă această denaturare, fie de către Apostolul însuși, fie de către un înger din ceruri. În această expresie se indică în mod implicit faptul că ,,lăsam pe Domnul Însuși să judece’’ pentru că cine altcineva i-ar putea judeca pe îngeri?

\r\n

În Cartea Apocalipsei (22.3), Sfântul Ioan Teologul spune că în Noul Ierusalim nu va fi nici o anathemă. Acest fapt poate fi înțeles în două feluri, dând cuvântului anathema ambele tâlcuiri: 1) nu va mai fi supus judecății Domnului, pentru că această judecată s-a săvârșit deja (în Biserică, prin Taina Spovedaniei de pildă) ; 2) nu va mai rămâne nimic special a fi supus judecății Domnului pentru că toate cele din el (din Noul Ierusalim) vor fi dintre cele sfinte ale lui Dumnezeu, după cum și lumina lui Dumnezeu îi luminează pe toți (Apocalipsa 21:23).

\r\n

În documentele Sfintelor Sinoade Ecumenice și în celelalte texte ale Noului Testament al Bisericii lui Hristos, cuvântul ,,anathema’’ a ajuns să însemne totala separare de Biserică. ,,Biserica sobornicească și apostolească anatemisește’’ , ,,să fie el anatema’’, ,,să fie anatema’’ înseamnă o totală îndepărtare de Biserică. În situațiile de ,,separare de comuniunea cu Biserica’’ și alte epitimii sau pedepse pronunțate asupra cuiva, chiar și așa, persoana în cauză rămânea un mădular al Bisericii, chiar dacă participarea ei la viața plină de har era limitată. Cei predați anatemei erau însă smulși cu totul din trupul Ei până la pocăința lor. Dându-și seama că nu mai poate face nimic pentru mântuirea lor, din pricina încăpățânării și a împietririi inimii lor, Biserica pământească îi supune judecății lui Dumnezeu. Înfricoșat lucru este a cădea în mâinile Dumnezeului celui viu…că Dumnezeul nostru este foc mistuitor. (Evrei 10:31; 12:29). Anathema nu este osânda veșnică pentru că pană în momentul morții, pocăința este posibilă. ,,Anathema’’ este înfricoșătoare, dar nu din cauza că Biserica îi dorește răul cuiva sau pentru că Dumnezeu caută condamnarea aceluia. Ei doresc ca toți să se mântuiască. În orice caz, înfricoșător lucru este să stai în fața lui Dumnezeu într-o stare de împietrire rea de vreme ce nimic nu poate fi ascuns de El. ,,Înfricoșat lucru este a cădea în mâinile Dumnezeului celui viu’’: este o supunere la judecată a mișcărilor gândurilor și inimilor. Nu e îngăduit nimănui să pătrundă prin ispitirea credinței celei fără de cusur: ci ,,cu smerenie și cu cutremurare să venim în fața lui Hristos, ca să putem primi mila și să aflăm har care să ne întărească la vremea potrivită’’.(Stihira la Vecernia Duminicii Floriilor)

\r\n

Sfântul Ierarh Ioan Maximovici

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *