„De ce să sufăr, Dumnezeul meu?”

Monahul Moise Aghioritul răspunde la întrebarea care se aude de multe ori de la oamenii care suferă.

Este adevărat că pe buzele fiecărui om îndurerat adeseori se suie acel cunoscut și profund: „De ce la mine, Dumnezeul meu?” La acest omenesc „de ce” nu credem că există un răspuns ușor și rapid. Răspunsul va veni mai târziu de la Însuși Dumnezeu-Omul cel răstignit. Omul se poate învrednici să participe la Crucea Domnului nostru, însă să nu credeți că aceasta este un lucru mic.

Izvorâte din durere, cu siguranță rugăciunile sunt mai umilincioase, mai fierbinți, mai bine primite. Ele dau pacea răbdării în încercare, împuținează exigențele, smeresc cu adevărat, dăruiesc pacea nădejdii și sănătatea sufletului. Înlăuntrul nostru Îl vom afla pe Dumnezeu. Cu cât mai repede Îl vom întâlni, cu atât mai repede ne vom slobozi și ne vom bucura cu adevărat.

Frumos a spus cineva că Dumnezeu, înainte de a ne trimite crucea pe care va trebui s-o ducem, o cântărește, o privește bine, o cercetează cu atenție, cu înțelepciunea, dragostea și dreptatea Sa. Privirea Sa blândă a supravegheat-o și inima Sa cea mare a încălzit-o, după ce cântărit-o din nou cu nemărginita Sa afecțiune.

Tu crezi că ea este mai grea decât poți duce, însă ai înlăuntrul tău puteri necunoscute și nedescoperite. Nu-ți pierde curajul, nu te împotrivi lui Dumnezeu, căci El știe foarte bine ce face. Înainte de a ți-o pune pe umeri a binecuvântat-o, de aceea, cu siguranță o poți duce. Nu uita că totdeauna înainte de Mormântul gol este Golgota, iar Învierea urmează Răstignirii.

Este cunoscut faptul că viața noastră este plămădită cu lacrimi care provin din durerea bolii, a mâhnirilor, a chinurilor, a părăsirii și a singurătății. Aceștia au devenit însoțitori nedespărțiți ai omului. Cuvântul lui Dumnezeu, Sfânta Scriptură, ne vestește convingător că boala, durerea, mâhnirea, moartea nu au existat de la începutul creației, ci sunt niște fenomene apărute după călcarea poruncii. Stricăciunea, boala, durerea sunt consecințele neascultării proto-părinților de Creatorul lor și a ascultării lor de diavol. Despărțirea omului de Dumnezeu are consecințe jalnice. Eliberarea credinciosului de legăturile demonice îl poate face să afle conținutul duhovnicesc al încercării sale și atunci încercarea i se va face o însemnată ocazie, așa cum am spus, de o cunoaștere profundă a lui Dumnezeu și de întâlnire cu El.

Monahul Moise Aghioritul

www.marturieathonita.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *