Familia este cea naturală sau nu mai este deloc

În societatea în care trăim, din nefericire, de multe ori ni se pun înainte noţiuni care nu corespund modului de gândire ancestral românesc. Una dintre noţiunile răstălmăcite la nivelul mentalului euroatlantic în timpurile pe care le trăim este cea a familiei.

Dacă am face experienţa întoarcerii în timp, nu cu mult, cam cu o jumătate de veac în urmă, şi am întreba de pe coasta Pacificului din America de Nord până la ţărmul de vest al Mării Negre pe orice cetăţean, de orice naţionalitate, ce este familia, am primi un răspuns pe care îl regăsim în Sfânta Scriptură, şi anume că familia este alcătuită dintr-un bărbat şi o femeie, căsătoriți, la care se adaugă copiii. Pentru orice om din acest spaţiu, aceasta este familia, pentru că aşa şi-au întemeiat-o de peste 2.000 de ani cei care locuiesc în spaţiul civilizaţiei creştine. Astăzi ni se propun forme ale familiei care nu se regăsesc în tradiţia creştină a spaţiului euroatlantic. De aceea cred că este necesar să subliniem faptul că pentru noi, creştinii, familia este aceeaşi de la începutul creaţiei şi până astăzi, adică formată dintr-un bărbat şi o femeie, şi că această instituţie sacră, care este familia, îşi are începutul în paradis, pentru că prima familie din istoria umanităţii este cea a protopărinţilor Adam şi Eva. De aceea putem spune că familia este instituţia sacră în care s-a plămădit neamul omenesc.

Întâlnim astăzi o abordare agresivă asupra mentalului colectiv în încercarea de a redefini conceptul de familie, care nu duce decât la forme de non-familie, dacă ne raportăm la creaţie şi la modul în care Dumnezeu a binecuvântat încă din Rai familia.

Din nefericire, şi cei care respectă valorile tradiţionale şi îşi însuşesc Revelaţia scripturistică cad în capcana noilor ideologii neo-marxiste ale timpurilor pe care le trăim şi pentru a securiza conceptul de familie, cunoscut de mii de ani, definesc familia ca fiind tradiţională.

Acest concept de familie tradiţională, în opoziţie cu pseudo-conceptele legate de familie ale neoliberalismului, nu face altceva decât să justifice că pot exista şi alte forme de familie.

În mod normal, când spunem „familie”, înţelegem legătura conjugală dintre un bărbat şi o femeie. Aceasta nu este o chestiune tradiţională, ci existenţială, familia existând în această formă încă de la crearea primilor oameni. De aceea, nu trebuie să folosim termenul de „familie tradiţională” pentru a arăta că respectăm valorile creştine ale civilizaţiei noastre, ci simpla enunţare a termenului „familie” implică prezenţa unui bărbat şi a unei femei. Oricare altă alcătuire consensuală sau civilă pe care unii o consideră familie nu este, în accepţiunea milenară a termenului, familie.

În timpurile pe care le trăim, este foarte important să arătăm valorile pe care le conservă familia prin educaţia pe care părinţii o dau copiilor, şi mai ales că este un dat natural, adică din firea omului, de la creaţie, ca familia să fie alcătuită dintr-un bărbat şi o femeie.

Copilul, de când se naşte în familie, ştie că are o mamă şi un tată, iar lucrul acesta este în firescul naturii sale umane. Familia, chiar dacă această expresie era folosită ca un slogan într-o epocă apusă, este cu adevărat „celula de bază a societăţii”. De multe ori, familia este un microcosmos social. Astăzi, conceptul tradiţional de familie este apărat prin afirmarea valorilor credinţei noastre creştine şi mai ales prin împlinirea lor în viaţa familiilor de astăzi.

Pr. Ciprian Florin Apetrei
http://ziarullumina.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *