Heruvicul

În cadrul Sfintei Liturghii, îna­inte de Intrarea Mare, la strană se cântă Heruvicul, prin care suntem pregătiţi duhovniceşte să-L primim pe Hristos, Împăratul tuturor, Care Se jertfeşte pentru mântuirea noastră. Denumirea de „Heruvic” sau „imn heruvimic” vine de la afirmaţia acestei cântări că noi, cei care participăm la Sfânta Liturghie, îi închipuim tainic pe heruvimii care intonează cântarea întreit sfântă Făcătoarei de viaţă Treimi. Prin extensie, tot denumirea de Heruvic se foloseşte şi pentru imnurile speciale care se cântă în timpul Intrării Mari în Joia şi Sâmbăta Mare, şi anume: „Cinei Tale celei de taină”, respectiv „Să tacă tot trupul”.

Heruvicul nu a fost prezent de la început în rânduiala Sfintei Liturghii, ci a fost introdus doar în a doua jumătate a secolului al VI-lea. Istoricul Cedrenus, în lucrarea sa „Historianum compendium” (secolul XI), ne informează că imnul heruvimic a fost introdus în timpul împăratului bizantin Iustin II (565-578) în anul 574, patriarh fiind Ioan III Scolasticul (565-577). Tot atunci s-a hotărât ca în Joia Mare să se cânte imnul „Cinei Tale celei de taină”. Cântarea „Să tacă tot trupul” este preluată din rânduiala Liturghiei Sfântului Iacob, înlocuind din secolele XI-XII Heruvicul obişnuit la Liturghia Sfântului Vasile cel Mare din Sâmbăta Mare.

Tema centrală a Heruvicului este legată de semnificaţia Intrării Mari. Prin aducerea darurilor la Altar, Biserica se aduce pe sine însăşi, făcându-se părtaşă jertfei lui Hristos, pentru că ea este trupul Lui. Dar Hristos Însuşi este „Cel ce aduce şi Cel ce Se aduce, Cel ce primeşte şi Cel ce Se împarte”. Astfel, Intrarea Mare este o expresie simbolică a asumării jertfei de către Hristos şi a participării noastre la această jertfă percepută ca o intrare triumfală a Împăratului tuturor înconjurat de puterile îngereşti. Heruvicul ne descoperă slava şi puterea Împărăţiei cerurilor care ni s-a deschis în Hristos nouă, membrilor Bisericii, unindu-ne cu puterile îngereşti în slăvirea Sfintei Treimi.

Heruvicul este o pregătire pentru întreaga Liturghie a credincioşilor, atrăgându-ne atenţia asupra privilegiului înfricoşător de a participa la aceasta alături de puterile îngereşti şi închipuind tainic pe heruvimi. Scopul participării noastre la Liturghie este întâlnirea cu Hristos euharistic, Împăratul cerului şi al pământului. Pentru a ne învrednici de această întâlnire este nevoie să lepădăm toată grija cea lumească, după cum spune şi Heruvicul.

Pr. Ciprian Florin Apetrei
http://ziarullumina.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *