Pastorala Înalt Prea Sfințitului Mitropolit Vladimir la Învierea Domnului 2017

„Hristos a înviat din morţi, cu moartea pe moarte călcând
şi celor din morminte viaţă dăruindu-le.”
(Troparul Învierii Domnului)

Preasfinţiţi arhipăstori, cinstiţi preoţi şi diaconi,
Cuvioşi monahi şi monahii, drept-slăvitori creştini,

Hristos a Înviat!

(mai mult…)

Timpul ca teologie a lacrimilor – Sfânta şi Marea Sâmbătă

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Identitatea cerească dintre Cruce şi Înviere şi necesitatea unirii lor în viaţa Bisericiieste afirmată de toate textele liturgice ale Triduum-ului: „Crucea Ta, Doamne, viaţă şi înviere poporului Tău este; şi spre ea nădăjduind Te lăudăm pe Tine, Dumnezeul nostru”. Învierea lui Hristos, prin iertarea pe care o revarsă peste lume este răscrucea istoriei universului: de aici nu mai poate fi vorba de neputinţă sau ignoranţă, ci doar de rea voinţă şi răutate diabolică.

(mai mult…)

Tâlcuirea celor 7 cuvinte rostite pe Cruce de Mântuitorul

Ia aminte, frate, ca Iisus Hristos – inaltat pe Cruce in vazul tuturor, se aseamana, precum Insusi zice, cu sarpele de arama inaltat de Moise in pustie, ca sa ne tamaduiasca de ranile si de otrava nu a sarpelui, ci a pacatelor noastre: Si dupa cum Moise a inaltat sarpele in pustie, tot asa se cade sa fieinaltat si Fiul Omului”‘ (Ioan 3,14). Deci priviti-L cu atentie cum este tintuit pe Cruce si indreptati-va privirea asupra preasfantului Sau trup, care este tot vanatai, tot sfartecat, tot zdrobit de lovituri si manjit de sange. Vedeti-L cum este gol, dispretuit si osandit de vrajmasii Sai.

(mai mult…)

Sfintele Patimi – Vinerea Mare

“Sfinte, mantuitoare si infricosate, numeste Biserica Pa­timile Domnului. Sfinte, pentru ca Cel ce le-a rabdat este Sfan­tul Sfintilor, Sfintenia insasi; mantuitoare, pentru ca ele sunt pretul cu care Domnul a rascumparat neamul omenesc din ro­bia pacatului; infricosate, pentru ca nu poate fi ceva mai cutre­murator, mai infricosat decat ocara, rusinea si batjocura pe care faptura le-a aruncat asupra Facatorului si Datatorului de bine, Care pe toate le-a rabdat pana la moarte, rugandu-Se pentru calaii Sai. Insasi faptura neinsufletita se cutremura si se revolta in fata acestei nemaipomenite faradelegi.

(mai mult…)

Dumnezeu Își seamănă în noi Sângele: noi ce semănăm?

IPS Antonie Plamadeala numea – intr-una din predicile sale de odinioara – Evanghelia de duminica aceasta, cea a Semanatorului, “Parabola mahnirii“, aratand ca Mantuitorul a rostit-o intr-o stare de spirit marcata de tristete si dezamagire pricinuita de viziunea pierzarii oamenilor care nu primesc sau nu rodesc samanta Cuvantului Sau. Este demn de remarcat ca anumite sensuri ale acestui mesaj evanghelic coincid perfect cu duhul profetiilor vechi-testamentare ale unor sfinti prooroci praznuiti in aceasta luna, Sf. Prooroc Osea si Sf. Prooroc Ioil, glasuri ale Duhului prin care intelegem PLANSUL LUI DUMNEZEU pentru noi:

(mai mult…)

Sfanta si Marea Joi

Mirele Hristos ne-a chemat la ospatul cel de taina al nuntii Sale. De aceea in aceasta zi, El ne daruieste fara economie darurile Sale; si nu numai darurile, ci Insusi pe Sine, izvorul tuturor darurilor.

Patru lucruri mari praznuim in aceasta zi:

  • sfanta spalare;
  • Cina cea de Taina;
  • Rugaciunea din Ghetsimani si
  • prinderea Domnului,

(mai mult…)

Denia din Sfânta și Marea JOI

Doamne, femeia ceea ce căzuse

Miercurea cea Mare

Miercurea cea Mare este ultima zi pregătitoare dinaintea Patimilor Domnului. Sfinţii Părinţi au rânduit pomenirea ungerii Domnului cu mir de către femeia desfrânată pentru a ne arăta puterea pocăinţei şi pentru a ne pregăti cum se cuvine şi pe deplin pentru începutul Patimilor Domnului.

(mai mult…)

Denia din Sfânta și Marea Marți

Nu sunt, oare, molipsit de duhul nesimţirii şi nu sunt asemenea fecioarelor nebune?

Împărăţia cerurilor se va asemăna cu zece fecioare, care luând candelele lor, au ieşit în întâmpinarea mirelui (Mt. 25,1).

Dacă există vreun loc în Scriptură, pe care toţi ar trebui să-l ştim pe de rost, este tocmai această pildă a Mântuitorului despre cele zece fecioare. Aici este soarta noastră, cea de acum şi cea viitoare; aici este mântuirea sau osândirea noastră.
(mai mult…)

SMOCHINUL NERODITOR și DUMNEZEUL FLĂMAND după iubirea noastră

E timpul pentru rodire de taină prin rugăciune şi prin lacrimi. Orice clipă pierdută de noi nu se mai întoarce niciodată. Hristos trece pe lângă noi, întristat, înlăcrimat, flămând de iubirea noastră, şi suntem la un pas să ne strângem crengile ca pe aripi şi să-l privim trecând, indiferenţi, nesimţitori la durerea Lui. Ne iubeşte atât de mult încât nicicând nu ne va silui libertatea, forţându-ne să intrăm în lumina Lui. Va trece plângând pe lângă noi şi nu-L vom mai vedea niciodată.


(mai mult…)

SAPTAMÂNA PATIMILOR. Sfânta și Marea Luni.

A treia parte a Triodului, Saptamana Mare, Saptamana Pa­timilor, este scurta ca durata, dar, precum o arata si numele, este mare pentru faptele mari si neasemanate care s-au petrecut in aceasta vreme.

(mai mult…)

Cuvânt la Intrarea Domnului în Ierusalim

Bucura-te foarte, fiica Sionului, propovaduieste, fiica Ierusalimului: iata, împaratul tau vine la tine drept si însusi mântuitor, blând si calare pe asin si pe mânz tânar” (Zah. 9, 9).

Dumnezeiescul Proroc a prevestit mai bine de patru sute de ani înainte acea întâmplare pe care noi o pomenim si o praznuim astazi. Domnul nostru Iisus Hristos, terminându-si propovaduirea pe pamânt, a intrat sarbatoreste în împarateasca cetate a Ierusalimului, în cetatea închinarii la Dumnezeul Cel adevarat, în cetatea care era a lui Dumnezeu mai mult decât orice cetate.

(mai mult…)

Duhul viază, litera ucide

“Acum prăznuim unul dintre cele mai mari evenimente din viaţa pământească a Domnului nostru Iisus Hristos: intrarea Lui sărbătorească în Ierusalim. În zilele acelea, cetatea era plină cu oameni veniţi de pretutindeni la marea sărbătoare a Paştilor. Ea răsuna de zvonurile privitoare la Marele Proroc şi Făcător de minuni din Nazaret, Ce tocmai săvârşise cea mai mare dintre nenumăratele Sale minuni – învierea lui Lazăr, care zăcuse patru zile în mormânt, şi aştepta sosirea Lui, şi se pregătea să îl întâmpine sărbătoreşte.

(mai mult…)

Cuvântul părintelui Calistrat la Bunavestire

BUNA-VESTIRE – Taina mai presus de taină

Nici Craciunul, nici Pastele, nici Boboteaza, nici Schimbarea la Fata nu sunt numite Buna-Vestire. Si iata ca Praznicul de astazi se numeste Buna-Vestire. De ce?

(mai mult…)

VESTEA CEA MARE

Din cer de aur rumen Arhanghelul coboară,
Spre Nazaret se-ndreaptă, zorit spre o Fecioară
Logodnica lui Iosif, din neamul lui David,
Şi numele Fecioarei – Maria; se deschid,
Tăiate de bătaia aripei de zăpadă
Vederi, cum numai îngeri smeriţi au fost să vadă.

(mai mult…)

Cuvânt de folos de la Părintele Iulian Prodromitul

Singura soluţie la vindecarea noastră este harul lui Dumnezeu

Viaţa plouă peste noi cu har dumnezeiesc. Viaţa este ea însăşi rod al harului dumnezeiesc. Fără har viaţa nu există. Fără har este nimicul şi atât. Nici măcar acesta. Este Dumnezeu şi atât. El însă, a revărsat din Sine în afara Sa, harul Vieţii Sale, care a rodit într-o uimitoare minune.

(mai mult…)