\r\n
Mult necaz s-a intamplat intre oameni de pe urma neinţelegerii in cuvinte. Nu toţi inţeleg prin acelaşi cuvant, acelaşi lucru. Cat despre ganduri, neinţelegerea e şi mai mare. Urechea auzitorilor parcă ar fi o adevărată răsucitoare a cuvintelor, iar mintea, vartelniţă a ideilor. S-a intamplat că lucruri clare ca lumina zilei să fie inţelese de oameni cu totul pe dos.
\r\n
\r\n
Una dintre marile întrebări cu care se confruntă fiecare creștin onest care încearcă să își găsească un loc în această lume este: care este voia lui Dumnezeu pentru mine și cum să fac să mă supun ei?
\r\n
\r\n
Mă aflam cazată într-o mănăstire. Era după-amiază și stăteam așezată lângă biserică, când a venit o doamnă cam la 70 de ani ca să se închine. După ce s-a închinat, a ieșit afară, s-a apropiat de mine, a luat binecuvântare și mi-a cerut să vorbim.
\r\n
\r\n
In Pireu, cu destui ani in urma, un preot a fost caterisit si pentru ca avea o dubla pregatire, a lucrat dupa aceea ca profesor. Desigur a cerut transferul, si a plecat in alta parte. De sarbatori venea in Pireu ca sa-i vada pe ai sai si pe prieteni. O doamna l-a recunoscut si i-a zis alteia:
\r\n
\r\n
Rugăciunile obișnuite de dimineață și de seară, acatistul Sfânului Stelian, și alte rugăciuni și acatiste când are timp, dar foarte important este să se spovedească des, să se împărtășească, dacă are dezlegare și mai ales să nu lipsească de la Sfânta Biserică.
\r\n
\r\n
Placerea care nu e înțelegătoare (spirituală) și a Duhului, ci atrupului, e greșit să se numească plăcere. Căci aceasta aducând, o dată împlinită, o amară părere de rău, în chip mincicos se numește plăcere. E o plăcere falsă și străină de sufletul rațional, e nerațională, josnică, greoaie, iubitoare de întuneric, zgomotoasă, stingheritoare, trecătoare, supusă repede vestejirii.
\r\n
\r\n
Bătrânul spunea: „Fericiţi sunt acei oameni care au reuşit să devină asemenea pământului smerit, care în timp ce este călcat de toţi, îi poartă pe toţi prin iubirea lui şi îi hrăneşte cu dragoste ca o mamă bună, care a scos şi materialul bun de plăsmuit pentru trupul nostru. De asemenea, pământul primeşte cu bucurie şi ceea ce aruncăm, de la roadele bune până la gunoaiele necurate pe care le prelucrează fără zgomot în vitamine şi le oferă în chip bogat împreună cu roadele lui, fără părtinire, oamenilor buni şi răi”.
\r\n
\r\n
Suntem în ziua Praznicului împărătesc al Înălţării Sfintei Cruci, o sărbătoare mai puţin cunoscută, mai puţin înţeleasă, deşi este praznic împărătesc, dintre cele douăsprezece praznice ale Mântuitorului, cele mai importante din an. Şi o vedem pictată pe toate catapetesmele.
\r\n
\r\n
\r\n
Privind sfânta Cruce şi pe Hristos răstignit pe ea, un necreştin sau un necunoscător în cele ale duhovniciei va privi cu mirare şi va spune: aici s-a petrecut o mare şi neînţelesă taină. Privind-o un creştin iniţiat se va închina în faţa ei cu bucurie, exclamând: aici s-a lucrat mântuirea mea! Ea este izvorul vieţii şi al fericirii mele!
\r\n
\r\n
Cu mulţumiri şi uimire pentru prezenţa dumneavoastră aici, şi auzind cele discutate mai bine de trei ceasuri, mi-a venit în minte să vă spun că eu sunt preot într-un sat unde un preot refugiat de aici a pătimit sub regimul comunist. A venit la noi în sat cu o căruţă, cu preoteasa, cu nişte prescuri şi colaci, şi s-a aşezat şi a vieţuit dur toată viaţa, din pricina faptului că era de aici. Şi m-am gândit că nu întâmplător este acest fapt, invitaţia aceasta pe care Înalt Preasfinţitul (Mitropolit Vladimir – n.n.) mi-a adresat-o şi am venit aici.
\r\n
\r\n
Invitat: Înaltpreasfinţitul Hierotheos Vlachos, Mitropolit de Nafpaktos şi Sfântul Vlasie; (Transcrierea conferinței)
\r\n
Data:14 octombrie 2011; Locaţia: Aula Magna „Mihai Eminescu” a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi.
\r\n
\r\n
Până unde trebuie să ne dăruim atunci când iubim?
\r\n
Nu vreau să mă gândesc la lucruri obscene, absconse! Am să vă zic o poveste. O ştiţi, sigur c-o ştiţi, dar v-o mai zic o dată. Haideţi să vedem, să stabilim împreună care e limita iubirii în această poveste. Fiţi atenţi…
\r\n
\r\n\r\nO femeie, care nu voia să aibă copii mulți, i-a cerut bătrânului (Paisie Olaru) sfat ce anume să facă. Iar el i-a răspuns:\r\n\r\n (mai mult…)