Locul Botezului Domnului: pe malul estic sau vestic al Iordanului?

Botezul Domnului nostru Iisus Hristos a avut loc în râul Iordan, undeva în apropierea Ierusalimului, așa cum ne spune Sfântul Evanghelist Matei: „Atunci a ieşit la el Ierusalimul şi toată Iudeea şi toată împrejurimea Iordanului” (Matei 3, 5). Încă din primele secole s-a încercat o identificare cât mai precisă a locului, având în vedere importanța sa deosebită pentru tezaurul creștinismului, însă Evangheliștii nu oferă date care să poată facilita localizarea. Evanghelistul Ioan oferă două detalii despre locul în care boteza Ioan Botezătorul: era dincolo de Iordan, adică pe malul de est (Ioan 10, 40) și că se numea „Betania de dincolo de Iordan” (Ioan 1, 28). (mai mult…)

Acatistul Botezului Domnului 6/19 Ianuarie

\r\n

(mai mult…)

Compania „British Airways”, înfrântă de angajata obligată să renunţe la cruce

Angajata companiei „British Airways”, Nadia Eweida, a câștigat în fața companiei sale angajatoare, după o luptă ce a durat șase ani de zile pentru dreptul de a putea purta cruce la gât în timpul orelor de lucru. Dreptul său de a-și manifesta religia i-a fost refuzat atunci când a fost concediată pentru că nu a vrut să-și dea cruce jos de la gât. (mai mult…)

Botezul Domnului nostru Iisus Hristos

Epifania, sau mai exact Teofania, este manifestarea, arătarea lui Dumnezeu în plinătatea Sa! Botezul lui Hristos în Iordan este o manifestare a lui Dumnezeu către lume din două motive. În primul rând este începutul slujirii publice a Domnului nostru Iisus Hristos. Iisus s-a coborât în apa Iordanului cunoscut de majoritatea oamenilor ca fiind fiul Mariei; dar din apa Iordanului a ieşit cunoscut ca ceea ce era din eternitate: Fiul lui Dumnezeu. (mai mult…)

Sărbători dedicate împlinirii a 1700 de ani de la Edictul de la Milan

La Niş, în Serbia, s-au deschis astăzi 17 ianuarie, festivităţile dedicate împlinirii a 1700 de ani de la Edictul de la Milan. Niş, în limba latină Naissus, este locul de naştere al Sfântului Împărat întocmai cu Apostolii Constantin cel Mare.\r\n La festivitate sunt prezente personalităţi ale teologie, culturii şi vieţii sociale sârbe şi internaţionale.\r\n (mai mult…)

De ce se sfințește apa?

În prima carte a Sfintei Scripturi, citim că facerea lumii a început atunci când Duhul lui Dumnezeu se purta deasupra apelor: Şi pământul era netocmit şi gol. Întuneric era deasupra adâncului şi Duhul lui Dumnezeu Se purta pe deasupra apelor (Facerea 1, 2). Însă această „purtare” a Duhului nu este o simplă trecere pe deasupra apelor, ci cuvântul ebraic original avea un sens mai profund, așa cum spune Sfântul Vasile cel Mare, acela de a încălzi și de a da viață, așa cum găina cloceşte şi dă putere de viață ouălor. (mai mult…)

Părintele Stăniloae: „Dumnezeu ne va ajuta și pe noi, care sărbătorim Boboteaza”

„Boboteaza este pentru noi o mare sărbătoare: ni-L arată pe Hristos intrând deplin în activitatea Lui mântuitoare, publică, primind în acest scop mărturia Treimii. Hristos s-a botezat ca să arate că-Și însușește toate ale noastre, că este aproape de noi și că, primind Botezul în apa Iordanului, El este unul din Sfânta Treime.

\r\n

Sărbătoarea Bobotezei este o sărbătoare a lui Iisus Hristos, dar este și un anunț al sărbătorii noastre, al sărbătoririi botezului nostru, (mai mult…)

TRADIŢIA BISERICII ORTODOXE DE AJUTORARE A CELOR SĂRACI –REÎNVIATĂ ÎN CATEDRALA „SCHIMBAREA LA FAŢĂ A MÂNTUITORULUI” DIN MUN. CHIŞINĂU

The-Pinch-of-Poverty-1891-xx-Thomas-Benjamin-KenningtonPrin faptul că Fiul lui Dumnezeu S-a făcut om, El a intrat în cea mai strânsă legătură cu noi, încât necazurile, suferinţele şi durerile noastre sunt în acelaşi timp şi necazurile, suferinţele şi durerile Lui, pentru că El a voit a se face întru toate asemenea nouă, afară de păcat, ca să fie Arhiereu mijlocitor, milostiv şi credincios în cele către Dumnezeu.

\r\n

Mântuitorul Iisus Hristos, Iubitorul de oameni – nu ne compătimeşte numai din depărtare, atunci când ne vede luptându-ne cu valurile mării agitate de furtună, ci având şi El trup încercat de suferinţă şi moarte, este părtaş la viaţa noastră. El, care a flămânzit pe pământ, şi acum flămânzeşte cu cei lipsiţi, suferă în cei neputincioşi, cerşeşte prin săraci şi se simte legat în cei robiţi. Fiecare suferă pentru sine, dar Domnul suferă pentru noi toţi. (mai mult…)

Ce ne împiedică să-L mărturisim pe Hristos

Există trei tipuri de piedici care nu îi lasă pe creștini să Îl mărturisească pe Hristos. Acestea încearcă să ne pecetluiască buzele ca să nu pomenim de Hristos.Unele sunt evidente și le observăm foarte ușor, altele sunt ascunse dar puternice însă toate duc la un singur lucru, la tăcere.

\r\n

Piedica „Nu sunt sigurul” (mai mult…)

Acatistul Sfantului Serafim de Sarov

\r\n

Acatistul Sfantului Serafim de Sarov – Marian Moise

Care este rolul tăierii împrejur?

În a opta zi după Nașterea Sa, Domnul nostru Iisus Hristos a fost tăiat împrejur, în conformitate cu Legea Vechiului Testament. După acest ritual, Pruncul a primit numele Iisus, așa cum Arhanghelul Gabrieli-a spus Preasfintei Născătoare de Dumnezeu,în ziua Bunei Vestiri (Luca 1, 31-33). Părinții Bisericii explică faptul că Domnul a fost circumcis, pentru ca mai târziu, nimeni să nu seîndoiască de faptulcă El și-a asumat cu adevărat trup omenescși că întruparea Lui nu a fost doar o iluzieașa cum învățau unii eretici. (mai mult…)

Tăierea împrejur a Domnului nostru Iisus Hristos

 Astăzi la 8 zile de la Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos din SfântaFecioară, a binevoit să fie adus de Maică Sa şi de Iosif, în locul unde, după obicei, Evreii se tăiau împrejur şi a fost tăiat împrejur potrivit Legii lui Moise. În Cartea Facerii, Dumnezeu îi porunceşte lui Avraam: “În neamul vostru, tot pruncul de parte bărbătească să fie tăiat împrejur a opta zi (…). Iar cel de parte bărbătească, netăiat împrejur, care nu se va tăia împrejur, în ziua a opta, sufletul acela, se va stârpi din poporul Meu, căci a călcat legământul Meu.”(Facere XVII 12 – 14) (mai mult…)

Viaţa Sfântului Vasile cel Mare

Sfântul Vasile s-a născut în anul 329 (330) dintr-o familie evlavioasă în Cezareea Capadociei. Mama sa se numea Emilia, iar tatăl său era retorul Vasile. Bunica sa după tată era Macrina cea Bătrână, fostă ucenică a Sfântului Grigorie Taumaturgul, avusese de suferit în timpul persecuţiilor lui Diocleţian (284-305). Vasile era unul din cei zece fraţi, dintre care trei vor fi episcopi: Vasile, Grigorie de Nyssa, Petru de Sevasta,- cinci vor fi monahi, cei trei dinainte, la care se adaugă Naucratios şi Ma­crina cea Tânără; vor fi şase sfinţi în familia mare: Sfânta Macrina cea Bătrână, Sfânta Emi­lia, Sfântul Vasile, Sfântul Grigorie (de Nyssa), Sfântul Petru, Sfânta Macrina cea Tânără. Bu­nica Macrina, împreună cu mama lor, Emilia, şi sora lor, Macrina cea Tânără, i-a crescut pe copii în duh creştin. (mai mult…)

Acatistul Sfântului Ierarh Vasile cel Mare 1/14 Ianuarie

(mai mult…)

Duşmanii Bisericii, adevăraţi prieteni!

\r\nNici nu a început bine noul an civil, că au şi fost reluate atacurile mediatice împotriva Bisericii. Cum se spune, „semne bune anul are”… De ce „bune”? Am să mă explic îndată, doar să aveţi „puţintică răbdare”, vorba lu’ conu’ Zaharia Trahanache. Mai întâi să lămurim un lucru: nu toţi cei care critică Biserica sau pe slujitorii acesteia sunt, automat, duşmani. Am cunoscut mulţi jurnalişti care chiar îşi fac datoria cu onestitate şi care nu ezită, atunci când au o informaţie negativă despre o faţă bisericească, să o dea publicităţii, solicitând însă, aşa cum e corect, un punct de vedere şi acuzatului. (mai mult…)

Sfântul Serafim de Sarov: „Orice faptă bună făcută întru Hristos ne aduce harul Duhului Sfânt”

  „Cât de mare este compătimirea lui Dumnezeu față de starea noastră nenorocită, adică față de neatenția noastră pentru purtarea Lui de grijă, când Dumnezeu spune: Iată, stau la ușă și bat!, înțelegând prin ușă cursul vieții noastre, încă neînchisă de moarte… În ce te voi afla, în aceea te voi judeca, zice Domnul. Vai, de ne va afla El împovărați cu grijile și întristările acestei vieți, fiindcă cine va putea să stea înaintea chipului mâniei Lui! Iată de ce s-a zis: (mai mult…)

„Numărul de avorturi arată starea morală a unei naţiuni”

Patriarhul Kirill al Moscovei şi al Rusiei a vizitat o maternitate dintr-o clinică din Moscova, în ziua de Crăciun . Aici el a vorbit despre avort – crimă practicată chiar în spitalele unde ar trebui să fie adusă viaţa: „Atunci când un doctor întreabă pe femeie: Să întrerupem sarcina?, el de fapt o presează pe femeie să avorteze. Sunt convins că este vorba despre o crimă” a spus patriarhul către pacienţii şi medicii din spital. (mai mult…)

Mamă misionară creştină ucisă în faţa copiilor ei

Acum 4 luni acelaşi grup terorist care l-a ucis i-a ameninţat cu moartea pe soţia şi copiii săi.

\r\n

Acum doi ani, misionarul creştin columbian Nelson Ramos a fost ucis pentru credinţa sa creştină. Soţia sa şi cei trei copii au continuat să-L slujească pe Dumnezeu. În timp ce aceştia se rugau, asasinii au intrat cu forţa în casă şi au împuşcat-o pe mamă, Alicia Castilla, în faţa copiilor ei. Aceştia au fost ameninţaţi că dacă nu părăsesc oraşul în trei zile, vor urma la rând. (mai mult…)

Duminică după Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos

După plecarea magilor, iată îngerul Domnului se arată în vis lui Iosif, zicând: Scoală-te, ia Pruncul şi pe mama Lui şi fugi în Egipt şi stai acolo până ce-ţi voi spune, fiindcă Irod are să caute Pruncul ca să-L ucidă. Şi sculându-se, a luat, noaptea, Pruncul şi pe mama Lui şi a plecat în Egipt. Şi au stat acolo până la moartea lui Irod, ca să se împlinească cuvântul spus de Domnul, prin proorocul: “Din Egipt am chemat pe Fiul Meu”. (mai mult…)

Creștinul și supertițiile

În pravila bisericească ortodoxă se spune că “superstiţia este o credinţă de prisos (falsă), prin care Dumnezeu este defăimat. Superstiţiile sunt moştenite de la strămoşii păgâni şi s-au păstrat în popor de cei neştiutori. Cine crede în ele săvârşeşte un păcat, căci prin ele se falsifică adevărul dumnezeiesc şi se canonisesc ca şi vrăjitoria”. Preoţii ortodocşi au atras atenţia, în nenumărate rânduri, că este interzisă credinţa în superstiţii. Şi totuşi, aproape că nu există român care să nu aibă cel puţin o superstiţie, indiferent cât de credincios ar fi. Acest lucru este, până la urmă, un paradox. Când “frică de Dumnezeu” se transformă în “frică de superstiţii”, acestea ajung să fie ridicate la rang de religie. (mai mult…)