\r\n
As vrea sa va dau un mic exemplu de activitate misionara. Noi avem un mic metoc in New York. El este asezat intr-o parte foarte saraca a orasului, unde traiesc in general vorbitori de spaniola si afroamericani; de jur imprejur droguri, alcool, oameni fara adapost. Cred ca jumatate din populatia zonei traieste din alocatiile statului.
\r\n
\r\n
Cuviosul Noul Mucenic Iacov Aghioritul a povestit odată ucenicului său Marcian câte lucruri minunate a văzut în vremea dumnezeieștii Liturghii:
\r\n
\r\n
Interviu luat de Jessica Precop, care s-a ostenit să ajungă la Mănăstirea Adormirii Maicii Domnului din Rives Junction, Michigan, pentru a vorbi cu Părintele Roman Braga. Părintele Roman a adormit întru Domnul la data de 28 aprilie 2015.
\r\n
\r\n
Despre cum a ajuns mâna dreaptă a Sfântului Grigorie Teologul în biserica Sfântul Nicolae „a Bătătorilor” aflăm din istorisirea lui Konstantinos T. Kazantzis (1864-1927), intitulată „Mâna Sfântului Grigorie”, publicată pentru prima oară la Chicago, S.U.A., în 1910, în cartea „Istorisiri din patria mea”.
\r\n
\r\n
Când diavolul ţine pe cineva în robia păcatului, el este mai zelos decât la orice a-l orbi şi a-l scoate din orice gând bun care l-ar face să-şi cunoască viaţa lui cea nenorocită. Nu numai că îl scoate din orice gând ce l-ar duce la convertire şi la pocăinţă, punându-i în mintea lui alte gânduri rele şi potrivnice, ci şi cu uneltiri gata şi cu prilejuri imediate îl face să cadă adesea în acelaşi păcat ori în altele mai mari.
\r\n
\r\n
Stareţul unei mănăstiri a fost întrebat odată de nişte vizitatori, cum de călugării, în ciuda originii şi formării lor diferite, pot forma o comunitate unită.
\r\n
În loc de un răspuns teoretic, el le răspunse printr-o imagine: “Închipuiţi-vă o roata: un cerc, nişte spiţe şi un punct comun. De la cercul exterior spiţele merg spre centru şi sunt ţinute de acest punct. Spiţele suntem noi înşine care formăm comunitatea. Centrul este Iisus Hristos. Din acest centru trăim. El ne ţine împreună”.
\r\n
Vizitatorii au înţeles ceva important. Dar stareţul continuă: “Cu cât spiţele se apropie mai mult de centru, cu atât se apropie între ele. Asta înseamnă că dacă ne apropiem cu adevărat de Hristos în viaţa de toate zilele, atunci ne apropiem şi între noi mai mult. Numai astfel putem trăi unul cu altul, unul pentru altul şi, de asemenea, pentru ceilalţi”.
\r\n
http://www.sfnectariecoslada.ro/
Marleen Goldstein a lucrat într-un spital în care se făceau avorturi. După 30 de ani, ea și-a spus povestea. Soțul meu era rezident la un spital, iar eu tocmai primisem ”postul visurilor mele” la un spital din apropierea orașului Oakland. Credeam cu tărie în dreptul femeii de a avorta, iar atunci am simţit că voi ajunge să fac și eu parte din asta.
\r\n
\r\n
Când a văzut ce putere are untdelemnul sfinţit al Maicii Domnului şi al tuturor sfinţilor, dădea adesea şi la cunoscuţi să se ungă înainte de culcare.
\r\n
\r\n
Dacă patimile trupești denaturează necesitățile firești ale organismului, patima iubirii de arginți este în totalitate spirituală, fiind lipsită de rădăcini fiziologice. Invidia și iubirea de arginți apar fără un motiv premergător de la natură, fiind alimentate doar de reaua voință, fără a avea vreo legătură cu instinctul natural.
\r\n
\r\n
Ascultându-l pe Părintele Nichifor, Stareţul Mănăstirii „Sfinţii Trei Ierarhi” din Iaşi, ai sentimentul că lucrurile sunt foarte simple. Şi chiar sunt, numai că trebuie să avem credinţă şi bărbăţie, simplitate şi sinceritate. Căci la vremurile viclene prin care trecem, noi trebuie să răspundem cu smerită cugetare; la provocări, cu sinceritate; iar în faţa prigoanei, cu multă bărbăţie şi credinţă că toate sunt spre mântuirea noastră.
\r\n
\r\n
Încă de la început, Doamne, Îţi sunt recunoscător că mi-ai dat puterea de a mă mulţumi cu un petic de cer ghimpat, spre care speranţele mele, prin ochii înlăcrimaţi, zboară printre nori, sus, acolo… atât de departe, la Tine!
\r\n
\r\n
S-a stins o stea…căzînd din cer, dispare
\r\n
În orizontul lacom care o-nghite.
\r\n
E trist cînd cineva te părăseşte
\r\n
Fie prieten, rudă sau părinte.
\r\n
\r\n
Cad lacrimi din a ochilor cămară,
\r\n
Sclipind pe-obrajii palizi, curg şiroaie,
\r\n
Iar inima de vremuri împietrită
\r\n
Acum zdrobită murmură de jale.
\r\n
\r\n
Te mustră cugetul cînd îţi aduci aminte
\r\n
De unele momente cu ruşine.
\r\n
Cînd refuzai un ajutor sau o cerinţă
\r\n
Ce depindea atunci numai de tine.
\r\n
\r\n
De ce cînd pierdem, ne frămîntă dorul
\r\n
Şi aruncăm spre ceruri o privire,
\r\n
Sperînd că şi-n această seară steaua
\r\n
Va lumina cu palida sclipire.
\r\n
\r\n
\r\n
17.02.2012
\r\n
T.Alabujeva
\r\n
Un Imparat a vazut ca supusii sai mancau fara binecuvantare, fiecare se pune la masa si manca cum nimerea. Intr-o zi Imparatul, a spus unui slujitor sa vina sa fure de pe masa lor, cand vor fi toti la masa, fara sa scoata o vorba. Intra acesta cand era petrecerea in toi si fura de pe masa Imparatului si fuge. Cei de la masa s-au revoltat si i-au atras atentia Imparatului, dar Imparatul a spus ca nu a vazut nimic.
\r\n (mai mult…)
\r\n
Războiul din Siria dă ocazia lumii întregi să mediteze la ceea ce înseamnă cu-adevărat libertatea de gândire și de exprimare.
\r\n
\r\n
Dacă te-ai hotărât să spui adevărul — zice I. Al. Brătescu Voineşti – pregăteşte-te de suferinţă”. Iar Mântuitorul ne-a spus şi cauza pentru care trebuie să se pregătească de suferinţă cei ce spun adevărul. Şi anume: „Lumina a venit în lume şi oamenii au iubit întunericul mai mult decât lumina” (Ioan 3, 19).
\r\n