\r\n
Hristos a zis: „Prin răbdarea voastră veţi dobândi sufletele voastre” (Luca 21, 19) Ortodoxia presupune răbdare din partea noastră. Slujbele necesită răbdare – ele durează o perioadă destul de îndelungată de timp și fără răbdare mintea ta nu se va opri din întrebări. Catehumenatul poate dura destul timp.
\r\n
\r\n
Oamenii de ştiinţă au descoperit că mulţi din cei care au ispita sinuciderii au primit o „poruncă” de la părinţi, o injoncţiune, tot auzind cuvinte ca acestea: „N-ar fi trebuit să te naşti, dacă nu erai tu…, sau tu n-ar fi trebuit să fii”.
\r\n
\r\n
Cel mai important este să vă străduiţi întotdeauna să vă amintiţi că Domnul este aproape şi vede tot şi potrivit cu aceasta să vă purtaţi şi în exterior, şi în interior.
\r\n
\r\n
– Părinte, o oarecare femeie de 40 de ani, care are copii mari, este însărcinată în luna a treia. Bărbatul ei o amenință că va divorța dacă nu face avort.
\r\n
\r\n
Mitropolitul Kastoriei scria despre Gheronda Gheorghios că ,,era împodobit cu virtutea nobleței… Iar această noblețe care îl caracteriza și care izvora din cămara sufletului său, nu era doar o simplă manifestare personală, ci era rodul Duhului Sfânt. Era o stare interioară care se datora prezenței Mângâietorului, care găsise loc potrivit în sufletul său. Om nobil este acela care găsește modalități și prilejuri de a cinsti cum se cuvine și a-și arăta dragoste față de semenii săi, pentru că în chipul celuilalt îl vedem pe Hristos…
\r\n
\r\n
Înaltpreasfințite Amfilohie, Mitropolit de Kisámou și Selínou și arhipăstor al eparhiei acesteia, Înaltpreasfințite Damaschin, Mitropolit de Kydonía și Apokorónou, Preasfințite Episcop Chiril de Avídou, cinstiți părinți, domnule director al Academiei Teologice din Creta, iubiți frați și surori,
\r\n
\r\n
Înălţarea Sfintei Cruci este cea mai veche sărbătoare ortodoxă închinată Sfintei Cruci, fiind trecută în rândul praznicilor împărăteşti. Ea se prăznuieşte în fiecare an la 14/27 septembrie.
\r\n
\r\n
„Cei care nu se îndură încă să pornească pe Cale nu cred în făgăduințele Domnului și sunt dependenți de plăcerile ascunse în propriile suferințe: dreptatea proprie, orgoliul, confortul (fie și rău), frica de a „nu fi prost”, adică slava deșartă…
\r\n
\r\n
Căsătoria a lăsat-o Dumnezeu pentru naștere de prunci, nu pentru satisfacerea poftelor și plăcerilor trupului. Unii aleg la tinerețe să se distreze, folosind tot felul de metode contraceptive, și abia când decid ei, să facă copii – dar acești copii nu sunt binecuvântați, pentru că trebuie să-i faci când ți-i dă Dumnezeu, nu când când vrei tu.
\r\n
\r\n
Să se comporte ca un frate cu sora sa. Adică, să fie în toate blând, paşnic, iertător şi înţelegător cu soţia gravidă, ca să nască un copil sănătos şi binecuvântat.
\r\n
\r\n
Sunt într-o perioadă a vieții în care încă odată realizez cât de mult îmi este de folos familia în stabiliatea emoțională și în felul în care percep și trăiesc viața.
\r\n
\r\n
Familia, în calitate de biserică din casă, trebuie să stabilească o rugăciune comună, în care membrii familiei să se roage unul pentru celălalt. Rugăciunea comună a familiei se naşte din rugăciunile comune ale părinţilor şi din obişnuirea copiilor cu ele.
\r\n
\r\n
“Cât s-au mărit lucrurile Tale, Doamne, toate cu înţelepciune le-ai făcut! (Ps. 103, 25) exclama încă în vechime Psalmistul. Ce este, aşadar, acea înţelepciune (sau, pe greceşte,sophia), prin care s-au făcut toate? În alt psalm se spune: Cu cuvântul Domnului cerurile s-au întărit şi cu duhul gurii Lui toată puterea lor (Ps. 32, 6). Iar Sfântul Evanghelist Ioan Teologul glăsuieşte:
\r\n
\r\n
O tînără doamnă aștepta cursa aeriană într-o sală de așteptare a unui aeroport mare. Deoarece trebuia să aștepte mai multe ceasuri, a hotărît să-și cumpere o carte, ca să treacă timpul mai ușor. A cumpărat, de asemenea, și un pachet de biscuiți. S-a așezat într-un fotoliu din sala de așteptare VIP a aeroportului, pentru a citi în liniște. Lîngă fotoliu, pe o măsuță, își pune biscuiții. În fotoliul de alături s-a așezat un bărbat care, deschizând o revistă, a început să citească.
\r\n