Pocăinţa, întoarcerea la viaţă

În această a doua săptămână din perioada Triodului, Biserica ne propune să medităm prin Evanghelia citită duminică, la Pilda Întoarcerii Fiului risipitor.

Această parabolă se referă în mod direct la noi toţi, întrucât în ea este descrisă istoria iconomiei lui Dumnezeu cu privire la mântuire; căderea omului din comuniunea cu Dumnezeu în robia patimilor, a omului care prin propria experienţă amară cunoaşte puterea pierzătoare a păcatului. Ea ne arată şi calea întoarcerii în braţele părinteşti. „Uşile pocăinţei deschide-mi mie, Dătătorule de viaţă”!

Căutând libertatea, fiul risipitor a căzut în robie, respingând ascultarea săvârşită din iubire, prin voia proprie, devenind astfel robul păcatului. Pe aceeaşi cale merge fiecare păcătos. Această cale tristă începe cu întunecarea minţii, după ea, inevitabil, urmează slăbirea voinţei, apoi are loc denaturarea conştiinţei şi drept urmare a tuturor acestora. Lucrarea vrăjmaşului se încheie prin căderea omului în păcat, care este moartea sufletului. Prin pocăinţă, omul se întoarce la viaţă. Să fim pătrunşi de acest adevăr şi Postul Mare, pentru care ne pregătim, va deveni pentru noi un timp al vindecării sufletului. Domnul Se va bucura pentru noi, păcătoşii care ne căim. Să ţinem totdeauna minte că nu există păcat care să biruiască milostivirea şi iubirea de oameni a lui Dumnezeu. În acest sens să înţelegem că pocăinţa nu este o stare lăuntrică statică de întristare sau de îmbunătăţire a imaginii noastre, ci este un proces de întoarcere şi de restaurare a relaţiei noastre cu Dumnezeu. Iubirea Tatălui ceresc ne învăluie, ea este dumnezeiască şi atotputernică – are milă, îndelung-rabdă şi, mai ales, niciodată nu încetează. Ea poate să ne cheme din adâncul iadului şi să ne înapoieze calitatea de fii ai tuturor celor care întru ­pocăinţă cădem la picioarele ­Tatălui ceresc. Toate acestea ne oferă certitudinea că Dumnezeu este Părintele nostru, care ne iartă şi ne iubeşte şi pe toate le iconomiseşte nu în vederea unei efemere mângâieri su­fleteşti, ci în vederea unui parcurs sta­tornic al mântuirii noastre, ­adică a dobândirii Raiului.

www.ziarullumina.ro