Pomenirea scoaterii cinstitului lemn al Sfintei și de viață făcătoarei Cruci

Această sărbătoare provine dintr-o rânduială mai veche a Bisericii din Constantinopol. La 1/14 august, o părticică din lemnul Sfintei Cruci era scoasă din paraclisul palatului împărătesc şi purtată, cu sobor şi alai de sărbătoare la Biserica Sfânta Sofia, unde rămânea, spre mângâierea şi cinstirea credincioşilor, până la 14/27 august, când era readusă la palat. Aceasta se făcea, se pare, în amintirea arătării Sfintei Cruci, la biruinţa marelui Constantin, asupra lui Maxenţiu, la podul Milvius, de pe râul Tibru (312), precum şi a descoperirii lemnului Sfintei Cruci, de către Sfânta Elena, la Ierusalim.

\r\n

După o altă tradiţie, această sărbătoare este legată şi de biruinţa, în aceeaşi zi, a binecredinciosului împărat Manuil Comnenul (1143 – 1180) asupra turcilor, cu puterea şi lumina Cinstitei Cruci a Domnului.

\r\n