Un prețios document: Scrisoarea Patriarhului Iustinian către Ceauşescu (1968)

Martie 1968. P. F. Iustinian îi cere oficial lui Nicolae Ceauşescu ca marile sărbători creştine să fie introduse în calendarul sărbătorilor oficiale ale ţării iar serbările de 1 mai să fie „reduse”. A se remarca şi faptul că i se adreseaz cu formula “Domnule…”

Domnului Preşedinte al Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu

Domnule Preşedinte,

Au trecut douăzeci de ani de când credincioşii cultelor religioase creştine din ţara noastră au fost puşi în situaţia de a nu mai putea cinsti cum se cuvine unele din marile sărbători ale credinţelor lor.

Ne gândim, în primul rând, la sărbătoarea Crăciunului, sărbătoare cu dată fixă: 25 decembrie, cinstită cu adâncă evlavie de creştinii din întreaga lume, indiferent de confesiunea sau cultul cărora aparţin, şi pentru care cârmuirile politice din multe ţări acordă una, două sau chiar trei zile de întrerupere a lucrului în instituţii, întreprinderi şi pe ogoare.

Credincioşii Bisericii Ortodoxe Române, Biserica marii majorităţi a populaţiei din ţara noastră, ar dori să poată cinsti şi ei această sărbătoare a întregii creştinătăţi, pentru care, de-a lungul veacurilor, poporul român a manifestat simţăminte cu totul deosebite, reflectate în tradiţii vechi cât însăşi istoria neamului şi în creaţii folclorice, poetice şi muzicale, de mare frumuseţe, în acele „Colinde de Crăciun”, capitol important în orice manual de „Istorie a literaturii române”, şi piese muzicale de mare răsunet, de autentic veşmânt românesc, în programele unor formaţii artistice care au întreprins turnee peste hotare în ultimii ani.

Credincioşii Bisericii Ortodoxe Române, care lucrează în instituţii, întreprinderi şi pe ogoare, cer să poată sărbători Crăciunul nu numai pentru că aceasta constituie o îndatorire sfântă faţă de întemeietorul credinţei lor religioase, lisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, şi nici nu numai pentru că aceasta ar însemna readucerea unor tradiţii străvechi în actualitatea cultural artistică a neamului nostru, ci mai ales pentru că ei ştiu că ziua Naşterii Domnului este sărbătorită, prin întreruperea lucrului, în câteva din ţările cu regim politic socialist, vecine cu ţara noastră: Polonia, Cehoslovacia, Ungaria, Iugoslavia.

Lucruri asemănătoare spunem şi în legătură cu sărbătoarea Paştelui, devenită, în aceşti ultimi douăzeci de ani, o duminică oarecare, sărbătorită prin întreruperea lucrului numai pentru că Paştele cade totdeauna în zi de duminică, dar pentru care credincioşii n-au cel puţin o zi de răgaz, un răgaz al reculegerii, înaintea sărbătorii, şi un răgaz al reintegrării în tradiţie, după ziua propriu-zisă a sărbătorii.

Una din sărbătorile cele mai mari este şi sărbătoarea Maicii Domnului, din ziua de 15 august, cinstită de creştinii ortodocşi şi romano-catolici în mod deosebit, ca şi sărbătorile Naşterii (Crăciunul) şi Învierii Domnului lisus Hristos (Paştele) şi, la fel, precedată de câteva săptămâni de post.

Credincioşii Bisericii Ortodoxe Române ştiu că orice întrerupere a lucrului în instituţii, întreprinderi şi pe ogoare, ca urmare a sporirii numărului sărbătorilor, înseamnă o împuţinare a producţiei şi, deci, o micşorare a venitului naţional; dar ei sunt gata să asigure Ocârmuirea noastră de stat că, ceea ce s-ar putea pierde prin întreruperea lucrului în zilele de Crăciun şi de Paşti, poate fi înlocuit prin mai buna organizare a procesului de producţie şi prin elanul cu care o colectivitate umană, deplin mulţumită sufleteşte, ştie să se avânte în muncă, restabilind astfel echilibrul economiei naţionale.

Pentru sărbătoarea Crăciunului şi a Paştelui, credincioşii ar consimţi bucuros la reducerea sărbătorii Anului Nou şi zilei de l Mai la o singură zi.

Vă rugăm, deci, să binevoiţi a acorda norodului drept-credincios din ţara noastră putinţa de a sărbători, după datină, Crăciunul, Paştele şi Sfânta Maria Mare, trei sărbători mari ale întregii creştinătăţi, aşa cum fac creştinii de pretutindeni, chiar cei din ţările socialiste numite mai sus. Va fi acesta un act politic cu urmări fericite pentru psihologia maselor de credincioşi de la noi, care nu va păgubi cu nimic economia noastră naţională.

Primiţi, Vă rugăm, Domnule Preşedinte, încredinţarea sentimentelor noastre de aleasă consideraţiune.

(ss) Iustinian,

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Sursa: pelicanuldinpustiu.wordpress.com