Nimeni, socotesc, dintre cei ce judecă sănătos nu va tăgădui că din ură şi din ţinerea de minte a răului se naşte clevetirea. De aceea, s-a şi rânduit aceasta după părinţii ei, ca într-un lanţ. Clevetirea este fiica urii. O boală subţire, dar o lipitoare grasă, ascunsă şi tăinuită, care suge şi seacă sângele iubirii. E făţărnicirea iubirii, pricinuitoarea întinăciunii şi poverii inimii. \r\n Precum există tinere care fac cele rele fără ruşine şi există altele, care săvârşesc lucruri mai […]
„Suntem legaţi unii de alţii. Asprimea arătată altora mă înăspreşte pe mine, blândețea arătată altora, mă face pe mine delicat. Fericirea sau nefericirea veşnică suntperpetuarea întărită a stărilor produse în mine prin purtările şi simţirile faţă de alţii. Ele îmi vor veni din mine, dar şi din alţii. \r\n De aceea, e bine să nu se răspundă răului cu rău şi tot de aceea glasurile celor neîndreptăţiţi de noi la Judecata din urmă, vor fi glasuri aspre, glasuri care vor cere osânda noastră.
„Iertarea reală a păcatului, ridicarea reală de pe conştiinţă a răului făcut cuiva, vindecarea reală a rănii lăsate de el în conştiinţă, e o faptă pe care numai Dumnezeu o poate face. El îţi dă liniştea conştiinţei pentru veci. Şi prin aceasta, îţi dă adevărata libertate. \r\n În faptul că omul poate ierta şi el, sau că simţi şi iertarea de la el ca o despovărare, ca o vindecare, se arată că Dumnezeu lucrează prin omul care iartă, că el […]
De fapt acest cuvînt înseamnă încercare sau îndemn spre rău . Noi cei care suntem din creatura lui Dumnezeu ne dăm seama că acest lucru vine chiar de la semenii noştrii : frate, sora , rudenii . Iar pe de altă parte poate fi încercarea şi de la Dumnezeu să vadă cum noi răbdăm pentu Dumnezeu toate aceste ispite . \r\n Iubiţi credinceoşi puţini creştini din cei ce se mărturisesc spun că sînt ispitiţi , s-au îndemnaţi spre rău . […]
Cu toții știm că demagogia este un efect uman și social. Ea reprezintă vorba multă și fară rost, fiind o„ noutate” a democrației. \r\n Noi modernizîndu-ne am uitat de rădăcinile noastre și încercăm să împrumutăm valorile occidentale, dar uităm că prin esență poporul nostru a fost străin de demagogie.Avem chiar și expresia populară„Vorba multă sărăcia omului”.Oamenii din Occidentul de astăzi greșesc încercînd să-și caute fericirea și împlinirea numai în relații.
Şi chemând la Sine mulţimea, împreună cu ucenicii Săi, le-a zis: Oricine voieşte să vină după Mine să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-Mi urmeze Mie. Căci cine va voi să-şi scape sufletul îl va pierde, iar cine va pierde sufletul Său pentru Mine şi pentru Evanghelie, acela îl va scăpa. Căci ce-i foloseşte omului să câştige lumea întreagă, dacă-şi pierde sufletul? Sau ce ar putea să dea omul, în schimb, pentru sufletul său?
Cînd s-a împlinit şi s-a apropiat vremea izbăvirii neamului omenesc, care avea să fie prin întruparea Fiului lui Dumnezeu, era trebuinţă în tot chipul, să se afle o fecioară curată, fără prihană şi sfîntă, fecioară care ar fi vrednică să întrupeze pe Hristos Dumnezeu, Cel fără de trup, şi să slujească taina mîntuirii noastre. \r\n Deci, s-a aflat o Fecioară mai curată decît curăţia, mai fără de prihană decît toată zidirea cea gîndită, mai sfîntă decît toată sfinţenia, Preacurata şi […]
Părintele Paisie Aghioritul ne spune că greşelile pe care le facem fără să ştim nu sunt chiar atât de grave. Acesta adaugă că păcatele sunt tot păcate oricum ar fi, însă pot exista anumite circumstanţe atenuante. Atunci când cădem în păcat din neştiinţă, Dumnezeu prin milostenia Sa nemărginită va face în așa fel încât acea greșeală să poată fi folosită drept pildă de îndreptare. Asta înseamnă că atunci când greșim fără intenție, Dumnezeu folosește păcatul nostru în scopuri bune, explică acesta.
După multe încercări, se pare că primăvara se-ntoarce acasă. Vânturile ce odinioară oftau prelung pe la ferestre s-au potolit, adiind cu miros de verde crud. Privind în depărtări, vezi cum se cerne umbra ca de răsărit, iar câte o floare de lumină se întinde vie, strălucită, pe covorul moale al pământului săturat de omătul cam samavolnic anul acesta. Pe ici-colo zărești câte o pasăre din cele călătoare sosită prea devreme; parcă speriată de singurătate, își caută suratele ce au să […]
De ce greşeşte omul? Care este cauza dezordinii umane? De unde apar relele dintre oameni? Un răspuns direct ar fi că la baza tuturor relelor stă următoarea cauză, catastrofală la nivel universal: ruptura dintre minte şi inimă. \r\n Pe calea Postului Mare, în Duminica a 2-a aducem cinstire Sf. Grigorie Palama, apărător al rugăciunii neîncetate. Unul din scopurile acesteia este unirea minţii cu inima sau, altfel spus, coborârea minţii în inimă. Însă, dacă vorbim despre aceasta, înseamnă că ele sunt […]
Chipul lui Dumnezeu în om este izvor de virtuți, care constă mai ales în tendinţa înnăscută de a săvârşi binele. Chipul lui Dumnezeu în om constă în puterile lui duhovnicești, în raţiune, în libera voinţă, în sentiment, în demnitatea sa împărătească în univers, în simplitatea sufletului, în nemurirea lui, în puterea de a cunoaşte pe Dumnezeu, de a se uni cu El. Omul este împodobit cu cele mai frumoase însuşiri care cuprind chipul frumuseţii dumnezeiești.
Iată o întrebare care apare pe buzele tuturor credincioşilor, întrebare la care au fost oferite diferite răspunsuri în funcție de perspectiva abordării acestui subiect. Cert este faptul că, Ortodoxia reprezintă mult mai mult decât poate fi cuprinsă în câteva cuvinte, concepte sau definiții, ceea ce îi conferă o prospețime și o viziune mereu înnoitoare. De aceea, mă voi referi mai jos doar la câteva aspecte menite să ne reamintească adevărata identitate a noastră, dar și la posibilitatea de a regăsi […]
Într-un articol intitulat „Date despre avorturile din China”, Simon Rabinovitch arată faptul că din 1971 s-au făcut 336 milioane de avorturi, 196 de milioane de sterilizări şi 403 dispozitive intrauterine (IUD) numai în China. \r\n Asta înseamnă că aşa-zişii doctori chinezi omoară circa 7 milioane de copii pe an, deşi numărul este mult mai mare datorită lipsei de catalogare din zonele rurale.
Dumnezeu l-a făcut pe om dintru început împarat al tuturor celor de pe pământ, ba chiar și al celor ce sunt sub bolta cerului; fiindcă negreșit pentru om au fost aduse la ființă soarele și luna și stelele. Şi îți spun acum un lucru pe care, cred, nu l-a descoperit limpede nimeni, dar a fost spus în chip adumbrit. Care anume? Ascultă Dumnezeiasca Scriptură, care spune: „Şi a zis Dumnezeu lui Adam, după ce a călcat porunca: „Adame, unde ești?” (Fac 3,9). De […]
\r\n \r\n \r\n \r\n\r\nCare sunt motivaţiile şi scopurile tatuajelor? Care ar fi legătura între tatuaj şi religie? Este tatuajul un păcat sau nu? Iată câteva întrebări la care vom încerca un răspuns din perspectivă teologică, asupra unui fenomen în dezvoltare.\r\n\r\nAş dori, dragă cititorule, să nu începi citirea acestui text dacă simţi că vei avea mustrări de cuget. Scopul meu nu este nici pe departe înfierarea, osândirea, umilirea sau persiflarea celor ce poartă deja unul sau mai multe tatuaje. Căci nici […]
Și-a pus cineva vreodată întrebarea de ce ziua de 1 aprilie e considerată ziua păcălelilor și a minciunii, a umorului nesăbuit? \r\n Unii istorici care se grăbesc să dea (sau să inventeze) răspuns la orice întrebare, afirmă, că ziua păcălelilor ar avea origini îndelung disputate și o istorie îndelungată, considerând că obiceiul farselor este o împletire de obiceiuri populare locale specifice fiecărei ţări cu legende străvechi şi cu ceremonialuri de întâmpinare a Anului Nou şi ulterior a primăverii.
Postul pe care îl trăim acum este o mare ocazie de a-l întîlni „de aproape” pe Domnul Iisus Hristos, de a ne lăsa „atinși și schimbați” de El, de a re-asculta Cuvântul său, în fiecare zi. Nu numai el, sau ea, sau eu, ci lumea întreagă suntem un pic cu toții „bolnavi” și numai Domnul ne poate vindeca. Au trecut deja două săptămâni ale postului, să nu pierdem timpul, să nu ne îndepărtăm de Iisus Hristos poruncile și învățăturile Lui, […]
LOCUL în care sălășluiesc dracii în această lume căzută, și locul în care sufletele de curând plecate ale oamenilor îi întâlnesc pe aceștia, este aerul. Episcopul Ignatie descrie acest loc, care trebuie lămurit limpede, pentru a se înţelege corect experienţele care au loc „după moarte” în zilele noastre. \r\n „Cuvântul lui Dumnezeu, împreună lucrător cu Duhul, ne descoperă prin vasele Sale cele alese, că locul dintre cer și pământ, întreaga întindere azurie a văzduhului, care ni se face nouă văzută […]