\r\n Faradelegea s-a savarsit, dar totodata Domnul si-a implinit lucrarea rascumparatoare:„Savarsitu-s-a!“ Dumnezeiescul trup atarna pe Cruce, gol si mort, fara suflare; Iosif si Nicodim il gatesc pentru ingropare, tanguindu-se cu plangere si umilinta: \r\n
\r\n “Cum sa praznuim sarbatorile si ce simbolizeaza cele pe care le facem in sarbatori si impotriva celor ce fac din ele un prilej de lauda. Si despre cei ce se impartasesc cu vrednicie sau cu nevrednicie si ce deosebire este intre ei. Si, in sfarsit, cum se uneste sau nu se uneste omul cu Dumnezeu in Sfanta Impartasanie. \r\n
\r\n „Şi a înviat a treia zi după Scripturi…” \r\n (Din Simbolul Credinţei) \r\n Preasfinţiţi ierarhi, \r\n Preacucernici părinţi, \r\n Cuvios cin monahal, \r\n drept-măritori creştini, \r\n Hristos a Înviat! \r\n
\r\n “Sfinte, mantuitoare si infricosate, numeste Biserica Patimile Domnului. Sfinte, pentru ca Cel ce le-a rabdat este Sfantul Sfintilor, Sfintenia insasi; mantuitoare, pentru ca ele sunt pretul cu care Domnul a rascumparat neamul omenesc din robia pacatului; infricosate, pentru ca nu poate fi ceva mai cutremurator, mai infricosat decat ocara, rusinea si batjocura pe care faptura le-a aruncat asupra Facatorului si Datatorului de bine, Care pe toate le-a rabdat pana la moarte, rugandu-Se pentru calaii Sai. Insasi faptura neinsufletita se […]
\r\n Denia din Sfânta şi Marea Joi, săvârşită Miercuri seara, vorbeşte despre instituirea Sfintei Taine a Euharistiei, despre spălarea picioarelor şi de actul trădării lui Iuda. Sunt evenimente care marchează istoria şi veşnicia deopotrivă, pentru totdeauna. Dumnezeul cerurilor, răpus de iubire, ajunge atât de aproape de oameni, încât este călcat în picioare de cei care au iadul drept acoperământ. \r\n
\r\n “… Trebuie sa luam foarte in serios realitatea libertatii noastre, pe care Dumnezeu nu o va sili nici pentru mantuirea omului! Omul este cel care isi hotaraste soarta. Dumnezeu cand ne va judeca nu cred ca va fi o judecatorie ca in lumea aceasta – suparat ca i-am facut niste boroboate o sa ne traga la raspundere… \r\n
\r\n Pe ziua de astazi – iata, prin altele, ce amintire amara: mai-marii iudeilor s-au adunat in casa lui Caiafa si chibzuiau cum sa-L prinda prin viclenie pe Domnul Iisus si sa-L dea mortii. Atunci, nefiind rugat de nimeni, a venit la ei unul din cei doisprezece, Iuda Iscarioteanul, si a zis: “Ce voiti sa imi dati, si eu Il voi da pe El voua?” \r\n
\r\n D-apăi iubeşte-l! Are mare nevoie de iubire necredinciosul, dar iubeşte-l ca o credincioasă, să vadă şi el cum iubeşte o fata credincioasă. Am avut la noi, la Centrul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, o studentă care lucra în perioada Facultăţii, care era credincioasă, foarte credincioasă, şi s-a îndrăgostit de un băiat necredincios, şi el de ea. \r\n
\r\n Părintele Serafim povăţuia pe toţi pravoslavnicii creştini, dar mai ales pe cei ce trăiau în viaţa călugărească, să se roage neîncetat. Următoarea rânduială, extrasă de el din predaniile Sfinţilor Părinţi, priveşte şi pe călugări, dar mai ales pe mireni, călugării presupunându-se că o depăşesc pe aceasta… \r\n
\r\n Sfânta şi Marea Marţi din Săptămâna Sfintelor Pătimiri ale Domnului nostru Iisus Hristos (Denia de Luni seara) vorbeşte despre fecioarele care aşteptau venirea Mirelui. Este un fragment de Scriptură care ne arată nouă starea noastră de înstrăinare de harşi modele de urmat pentru a intra împreună cu Hristos pe calea Pătimirilor Sale mântuitoare. \r\n \r\n
\r\n De astazi, fratilor, incepe Sfanta si Marea Saptamana a Patimilor Domnului nostru Iisus Hristos. Timpul acesta este cel mai pretios din tot cursul anului si de aceea fiecareia dintre zilele acestei saptamani inca din vechime i s-a dat numele de “mare si sfanta“. \r\n
\r\n A treia parte a Triodului, Saptamana Mare, Saptamana Patimilor, este scurta ca durata, dar, precum o arata si numele, este mare pentru faptele mari si neasemanate care s-au petrecut in aceasta vreme. \r\n
\r\n “Bucura-te foarte, fiica Sionului, propovaduieste, fiica Ierusalimului: iata, împaratul tau vine la tine drept si însusi mântuitor, blând si calare pe asin si pe mânz tânar” (Zah. 9, 9). \r\n
\r\n “Duminica stalparilor este puntea de trecere de la sfintita patruzecime la Saptamana Sfintelor Patimi. Domnul intra in Ierusalim cu intrare smerita si triumfala totodata. \r\n