\r\n 1. Atitudinea faţă de hrană \r\n Trupul nu este văzut de Sfinţii Părinţi ca o închisoare a sufletului, ci este spiritualizat, este pus sa lucreze pentru mântuire, este îngrijit atât cât este necesar:”trupul e bună slugă, dar rau stăpân”. \r\n
\r\n Când un copil greşeşte se ceartă, se pedepseşte, dacă e cazul se bate dar, nicidecum nu se blesteamă. Şi eu am fost copil şi am avut multe curiozităţi dar mama nu ne-a blestemat niciodată. Acum, cum o supără puţin copilul mama aruncă vorbe grele asupra lui: „muri-ai să mori”. „săriţ-ar ochii”, „să n-ai parte de fericire”, „să mori când ţi-o fi lumea mai dragă”, „arde-te-ar focul” sau pur şi simplu îl drăcuie. \r\n
\r\n Nu putem să ne dăm cu părerea asupra viitorului. Dacă da, care sunt argumentele? Eu am dat un exemplu practic, din cele ce cunosc. Probabil sunt şi altele. Eu mai ştiu altele şi dumneavoastră ştiţi altele. Oare noi putem să luăm dreptul de a veni pe lume al unei fiinţe omeneşti? \r\n
\r\n “In aceasta zi a Sfintei Parascheva, am avut la Evanghelia aceasta pe care ati auzit-o, cea de la Luca, istorisirea intamplarii ce s-a petrecut in casa lui Simon Leprosul, cand o femeie pe care oamenii o stiau ca fiind pacatoasa, a venit, a luat mir de pret si cu acesta L-a atins pe Hristos si L-a spalat pe picioare, si I-a spalat cu parul capului ei, si a sters cu parul capului ei picioarele Mantuitorului si a spalat cu […]
\r\n Un preot, mergând pe strada, întâlneste un copilas, ca de cinci-sase ani, cu picioarele crapate de glod, parul încâlcit în cap, zoios, nespalat, cu mâinile crapate, si-l întreaba: \r\n – Mai copile, de unde vii tu? \r\n – Din iad vin! \r\n
\r\n Cel ce nedreptăţeşte şi, în general, orice vinovat, când nu cere iertare, este chinuit nu numai de conştiinţa sa, ci şi de supărarea celui nedreptăţit. Pentru că atunci când cel nedreptăţit nu-l iartă, ci cârteşte, cel ce a nedreptăţit se chinuieşte şi mai mult. Nu poate dormi. \r\n
\r\n Un monah a mers să întrebe pe un Stareț: \r\n – Sunt doi monahi. Unul se liniștește în chilia lui, postind șase zile pe săptămână, și se ostenește mult. Celălalt slujește pe un bolnav. Care dintre cei doi este mai plăcut lui Dumnezeu? \r\n
\r\n La începutul Rugăciunii tu simţi bucurie, apoi dulceaţă şi la sfârşit vin lacrimile, căci simţi prezenţa lui Iisus. CuRugăciunea lui Iisus, omul devine ca un copil. \r\n
\r\n Iubite frate în Hristos, Părinte Theoklit! Mă rog ca scrisoarea mea să te găsească, împreună cu iubitul nostru Bătrân Gavriil[i], întru sănătate tru-pească și duhovnicească, iar mănăstirea, întru toată rânduiala. \r\n
\r\n Cât de des aud aceste cuvinte pe care mi le spuneți: sunt leneș, mă lenevesc la rugăciune, mă lenevesc să citesc din Scriptură, mă lenevesc să mă gândesc la Dumnezeu… Problema nu e în lene; nu, tu nu ești leneș! Tu pur și simplu nu-L iubești… Nu ești leneș, fiindcă pentru foarte multe alte lucruri ai o străduință deosebită, și energie și putere; nu-ți ajunge și pentru Dumnezeu, pentru că inima ta este ocupată de alte lucruri. \r\n
\r\n Fericitul întru pomenire, Gheronda Iosif Vatopedinul, vorbește despre cele două elemente absolut necesare luptei duhovnicești a monahului, despre care Hristos ne-a învățat mai întâi: lepădarea de sine și dragostea. \r\n
\r\n Cu nevrednicie se împărtăseste un om împătimit, necurătit, nespovedit, fără grijă, care merge din obicei sau nu s-a spovedit cu adevărat. Pentru că o spovedanie bună este ca tu să fii pe pozitia de a nu mai face. Nu să te spovedesti si să spui că si-asa fac. Asta e o fraudă. Nu trebuie să te îngrijoreze marile păcate, pentru că toate se iartă, dar să fii pe o pozitie de mare căintă. \r\n
\r\n Astăzi, 18 octombrie, la reședința mitropolitană, sub președinția Înaltpreasfințitului Mitropolit Vladimir au avut loc lucrările Sinodului Bisericii Ortodoxe din Moldova. \r\n
\r\n Un frate s-a dus la unul din bătrâni în lavra lui Suca, deasupra Ierihonului, și i-a zis : Cum trăiești, părinte ? Răspuns-a lui bătrânul: Rău. Zis-a lui fratele: Pentru ce trăiești rău, părinte? Iar bătrânul i-a zis : Iată, am treizeci de ani de când stau înaintea lui Dumnezeu în toate zilele rugându-mă și în rugăciunea mea uneori mă blestem pe mine, zicând către Dumnezeu: Să nu Te milostivești spre toți cei ce fac fărădelegea, și: blestemați sunt […]