\r\n Ei bine, am examinat pe scurt situaţia de pe poziţiile părinţilor; acum, câteva cuvinte despre felul în care o vede tânăra generaţie. Aceştia, bineînţeles, au „dreptatea lor”. În Sfânta Scriptură stă scris: „Va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa, şi se va uni cu femeia sa, şi vor fi amândoi un trup” (Facere 2, 24). Oamenii se maturizează, părăsesc casa părintească şi îşi întemeiază propria familie. \r\n
\r\n 1. Dacă nu putem fi buni, să încercăm să fim măcar politicoși.\r\n2. Nimeni să nu silească pe aproapele său, nici măcar pentru a-i face bine. \r\n
\r\n Spuneți-ne cum să ținem un post care să ne liniștească și să fie bun. Nici prea aspru, nici prea delăsător. \r\n
\r\n Se aude adesea în zilele noastre o vorbă răutăcioasă şi prostească, o vorbă care ni se aruncă în obraz şi cu care duşmanii Bisericii socot că ne zdrobesc. Este insulta care afirmă că religia însemnează obscurantism, adică ignoranţă, întuneric, rătăcire şi pentru aceasta nu poate fi acceptată. \r\n
\r\n – Părinte, Avva Isaac spune că biruim patimile „prin smerenie şi nu prin dispreţuire” (începutul irmosului de la Cântarea întâi a „Canonului Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu, de la „Acatistul Bunei Vestiri”). Oare dispreţuirea unei patimi şi dispreţuirea gândurilor de hulă înseamnă acelaşi lucru? \r\n
\r\n Fineţea intervenţiei şi a lucrării Harului este neînţeleasă de om. El simte numai lucrarea lui, aşa cum i-o va arăta el când se va descoperi. Însă prezenţa şi lucrarea celui viclean nu este aceeaşi, deşi acesta nu încetează să se ascundă, să simuleze, să se prefacă şi să înşele cu vicleşug pe cei ce nu au destulă experienţă. \r\n
\r\n Pentru a avea credinţă, trebuie practicat şi puţinul de credinţă pe care-l are omul. Mulţi se plâng că nu au credinţă, deşi ar dori să aibă şi să se împărtăşească şi ei de binefacerile ei. O cauză de tot importantă a acestei lipse este că oamenii aceştia nu practică, nu cultivă puţinul de credinţă pe care-l mai au. \r\n
\r\n În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin. \r\n Suntem în prima duminică după Rusalii, duminica tuturor Sfinților, am vorbit de multe ori despre aceasta, am spus că este atât de firesc să fie această duminică închinată tuturor Sfinţilor în duminica întâi după Rusalii, urcând, parcă, cronologic, de la Înviere sau de la Răstignire sau, poate, chiar de la Naşterea Mântuitorului din iarnă, trecând prin propovăduirea Sa, prin Patimi, prin Învierea Sa şi urcând spre Înălţare […]
\r\n Este ora 10 seara și mă aflu în zona Perama. Mă oprește o fată și-mi spune:\r\n− Piața Omonia, vă rog!\r\n− Mergem! i-am răspuns, însă ceva nu-mi plăcea în vocea ei.\r\nTânăra s-a așezat lângă mine. De îndată ce am pornit, m-a întrebat:\r\n− Pot să fumez?\r\n− Puteți. \r\n
\r\n Ia aminte, omule, că toţi suntem în mâinile lui Dumnezeu şi pentru toţi voia Lui este sfântă. Gândeşte-te şi la faptul că Domnul „vrea să ne mântuiască, dar nu fără voia noastră”! Începe cu tine chiar din acest ceas, de astăzi! \r\n
Cuv. Pahomie cel Mare (348). Sf. Isaia, ep. Rostovului (1090). Cuv. Ahilie, ep. Larisiei (330). Cuv. Eufrosin (1481). \r\n Fapte XXV, 13-19. In. XVI, 23-33. Cuv.: II Cor. IV, 6-15. Lc. XIV, 25-35. \r\n Cînd se începe educația? \r\n
\r\n După cuvântul părintelui Serafim Rose, ortodoxia confortabilă e o făcătură. Cine vrea cu Hristos nu poate nicidecum să se aștepte la o viață comodă. \r\n
\r\n Dumnezeu a lăsat posibilitatea curăţirii noastre prin Sf. Botez şi prin al doilea Botez şi prin al nenumăratelea Botez, care este taina Sf. Spovedanii. „Datu-mi-s-a mie putere în Cer şi pe pământ. Drept aceea, mergând, învăţaţi toate neamurile. Cărora veţi ierta păcatele vor fi iertate şi cărora le veţi ţine, ţinute vor fi” (Matei 28, 18-19). \r\n
\r\n Atitudinea lui Constantin faţă de idolatrie \r\n La un an după Sinodul de la Niceea, în 326, Constantin merge la Roma pentru sărbătorirea a 20 de ani de domnie, a doua decennalia. A fost chemat pe dealul Capitoliului pentru a participa la o ceremonie militară idolatră, însoţită de sacrificiile obişnuite. A refuzat. \r\n
\r\n Ucenicul: Fă-mă să înţeleg întocmai şi în amănunt cele despre înşelare. Ce este înşelarea?\r\nStareţul: Înşelarea este vătămarea firii omeneşti prin minciună. Înşelarea este starea în care se află toţi oamenii, până la unul, stare născută din căderea protopărinţilor noştri. \r\n