\r\n Printre numeroșii oameni convertiți la ortodoxie se numără și rabinul evreu Paul Fotiou din comunitatea evreiască din Arta, Grecia, care s-a convertit de la iudaism și a fost botezat ortodox împreună cu familia sa. Arhimandritul Nektarios Ziompolas scrie următoarele despre Paul Fotio: \r\n
\r\n Articolul de azi, care are ca subiect pericolele pe care le ascunde dependența tinerilor de internet, subliniază legătura strânsă dintre această dependență și numeroase cazuri de sinucidere apărute în ultimul timp și explică motivele pentru care folosirea exagerată a internetului are efecte nocive asupra spiritualității. \r\n
\r\n Mângâierile părinteşti date copiilor le aduc acestora încredere în sine şi îi ajută să înfrunte greutăţile vieţii. \r\n
\r\n Am văzut ieri în parc un bătrân care strângea la piept un pui de pisică, înconjurat de nişte băieţi cu biciclete, care îl acuzau că l-a furat. Ce voia să facă cu el, să-l crească? Nu, a răspuns bătrânul, vreau să-l ţin zece minute. \r\n
\r\n Credinciosul cu alţi ochi priveşte lumea, cu alt suflet suportă şi biruie încercările vieţii, cu alte nădejdi se apropie de moarte. Ferice de cei ce cred! Dar se observă că această credinţă – scumpă şi folosi-toare – este apanagiul numai al câtorva. \r\n
\r\n Duminica de azi e închinată pomenirii Sfântului nostru Părinte Ioan, scriitorul Scării. Şi nici nu e nevoie să mai spunem de ce este acest aşezământ în Sfânta Biserică. \r\n
\r\n În 1922 a venit din Asia Mică împreună cu refugiaţii un copil orfan, pe nume Simeon. S‑a stabilit la Pireu într‑o baracă şi acolo a crescut singur. Avea un cărucior şi lucra ca hamal în portul Pireu. Carte nu ştia şi nici prea multe despre Credinţa noastră. Avea fericita simplitate şi credinţa lipsită de iscodire. \r\n
\r\n Înainte de Hristos femeia era înjosită, umilită. Simţindu-se mai puternic şi mai înzestrat de la natură, bărbatul a făcut din femeie o unealtă de plăcere şi o roabă. Înainte de Hristos femeia n-avea bucurii, n-avea libertate. \r\n
\r\n Mă auzi Tu, Doamne? Nu Ţi-am vorbit niciodată, dar acum vreau să mă închin Ţie. Ştii că din fragedă copilărie mi s-a spus că nu exişti, iar eu eram aşa de prost, încât am crezut. N-am avut niciodată conştiinţa frumuseţii creaţiei Tale. \r\n
\r\n În cartea sa, «Călătorind printre zidurile cetății», monahia Porfiria relatează o mare minune și o apariție cu totul minunată a părintelui Porfirie, care demonstrează că viața continuă după moarte și că niciodată nu trebuie să ne pierdem nădejdea, fiindcă Dumnezeu este bun și atotputernic. \r\n
\r\n Ca tânăr influenţat de ispita sexuală, cum pot să rămân cast, când cei din jur spun că sunt demodat? \r\n
\r\n Iubite Domnule… \r\n Sunt de acord cu ceea ce spuneți, că Ortodoxia trebuie să meargă împreună cu ortopraxia. Pentru mântuirea creștinului nu este de ajuns numai Credința dreaptă, ci trebuie să existe și faptele dragostei. Sunt de acord întru totul. Sfântul Iacov, fratele Domnului, spune: „Aşa şi cu credinţa: dacă nu are fapte, e moartă în ea însăşi” (Cap. 2, 17). \r\n
\r\n Aşa cum se ştie, această teorie (şi pe bună dreptate este numită teorie, ipoteză, iar nu concluzie demonstrată) a suferit de la apariţia ei până astăzi nenumărate revizuiri. Însă ceea ce nu poate fi îngăduit este faptul că de multe ori, depăşindu-şi limitele, – nu cu mijloace cinstite –, a încercat să dobândească titlul de „principiu demonstrat” şi astfel – ceea ce este şi mai rău – să devină un mijloc de exploatare şi o armă în mâna ateilor […]
\r\n Fiecare faptă a omului, bună sau rea, este rodul libertăţii sale şi el este singurul responsabil pentru viaţa sa. Pentru a săvârşi binele şi, în special, binele duhovnicesc, care are legătură cu dobândirea virtuţilor lui Hristos şi cu mântuirea sufletului, omul va trebui să creadă în Mântuitorul şi să urmeze Bisericii Sale celei adevărate, care astăzi nu este alta decât cea ortodoxă. \r\n
\r\n Părintele Sofronie (Saharov) vieţuise deja aproape cinci ani în Mănăstirea Sfântului Panteleimon înainte de a-l cunoaşte personal pe sfânt. El fusese hirotonit diacon în 1930 de Episcopul Nicolae Velimirovici, care era un mare prieten al Sfântului Siluan şi îl vizita adeseori. \r\n