Oamenii se socotesc raţionali însă pe nedrept, căci nu sunt raţionali. Unii au învăţat cuvintele şi cărţile vechilor înţelepţi. Dar raţionali sunt numai aceia care au sufletul raţional, pot să deosebească ce este binele şi ce este răul, se feresc de cele rele şi vătămătoare sufletului şi toată grija o au spre cele bune şi folositoare sufletului; iar acestea le săvârşesc cu multă mulţumire către Dumnezeu. Numai aceştia trebuie să se numească raţionali.
La toţi cei care au făcut înlesnirile astea omenirii, ele nu s-au făcut fără Dumnezeu. Însuşi Mântuitorul zice: „Fără de Mine nu puteţi face nimic”. A binecuvântat Dumnezeu omenirea ca să poată scoate înlesnirile acestea pentru ca lumea să poată trăi altfel, mai bine. Dar nici unul dintre cei care au izvodit înlesnirile astea nu zice: „Mi-a ajutat Dumnezeu şi am descoperit lucrul acesta”. Nu! „Eu!… Eu am făcut! Ce Dumnezeu?” Şi vezi, omul a luat locul lui Dumnezeu. „Eu!… […]
Deschide ochii, sufletul și mintea. Observă frumusețea care se află la îndemâna ta. Fii recunoscător. Bucură-te de ceea ce ai. \r\n Viața nu te lasă să te odihneşti. Rănit, vânăt, obosit, îngenuncheat, prăfuit, murdar sau curat, oricum ar fi, trebuie să înaintezi. De obicei singur. De obicei gol, flămând, însetat, străin. La școala vieții se dau examene, se dau corijențe, se repetă anul. Doar cine are limba friptă poate vorbi cu adevărat despre ciorba fierbinte.
„A te lupta cu tine însuţi e cel mai greu război; a te învinge pe tine însuţi e cea mai frumoasă victorie.“1(Logan) \r\n O viaţă liniştită şi fericită depinde foarte mult de virtutea stăpînirii de sine. Pentru ca să te învredniceşti cu harul stăpînirii de sine e obligatoriu ca sufletul tău să cultive şi alte virtuţi precum răbdarea, căci acolo unde sălăşluieşte virtutea răbdării e loc şi pentru sora acesteia, stăpînirea de sine,
„Scara desăvârşirii curăţiei eu o împart în şase trepte, care după înălţime sunt la o mare depărtare una de alta… \r\n …Prima treaptă a curăţiei constă în aceea, ca monahul să nu se supună tulburărilor patimii trupeşti în stare de veghe; \r\n A doua – mintea să nu fie ocupată de gânduri pătimaşe; \r\n A treia – privind o femeie să nu se tulbure nici cât de puţin spre pofte; \r\n A patra – în starea de veghe să nu […]
„Neprihănirea este denumirea cuprinzătoare a tuturor virtuţilor” („Scara”). \r\n „Curăția, – zice Sfântul Petru Damaschin, – este modelul (deplin, complet) sănătos al gândurilor, adică care nu are vreun neajuns şi care nu permite, celui ce-l are, să se abată în neînfrânare sau în împietrire, ci păstrează binele adunat de înţelepciune şi respinge tot ce este rău; strânge gândul în sine şi-l înalţă la Dumnezeu…Prin neînfrânare înţeleg nu numai aceea care se referă la îmbuibare şi desfrânare, ci – înfrânarea de […]
După acestea era o sărbătoare a iudeilor şi Iisus S-a suit la Ierusalim. Iar în Ierusalim, lângă Poarta Oilor, era o scăldătoare, care pe evreieşte se numeşte Vitezda, având cinci pridvoare. În acestea zăceau mulţime de bolnavi, orbi, şchiopi, uscaţi, aşteptând mişcarea apei. Căci un înger al Domnului se cobora la vreme în scăldătoare şi tulbura apa şi cine intra întâi, după tulburarea apei, se făcea sănătos, de orice boală era ţinut. Şi era acolo un om, care era bolnav […]
Sceptrul împărăţiei Romei luându-l cu nevrednicie păgânul Diocleţian, foarte mult se silea la necurata slujbă idolească. El mai întâi cinstea pe Apolon vrăjitorul, ca şi cum i-ar fi fost mai înainte vestitor de cele ce vor să fie. Pentru că diavolul petrecând în acel idol neînsufleţit, dădea răspunsuri la cei ce-l întrebau, cu minciună proorocind despre cele ce vor să fie, deşi niciodată nu se împlineau proorociile lui. Odată, întrebând Diocleţian pe Apolon despre un lucru, diavolul i-a dat un […]
\r\n \r\n \r\n Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, prin martiriul său, este unul din roadele Învierii Domnului. Numai credinţa fermă în Înviere i-a determinat pe creştini să pecetluiască cu propriul lor sânge adevărurile creştinismului, devenind mărturisitori şi mucenici sau martiri ai Celui Ce a sfărâmat puterea morţii. \r\n Biserica se întăreşte cu mucenicii, după cum se întăreşte un oraş cu soldaţi şi străjeri. Martirii, muceniceşte, au întruchipat cele mai înalte şi mai sfinte virtuţi ale vieţii creştine. Părintele Cleopa spune cuvinte […]
\r\n Beţia este un duh necurat care îi cuprinde nu doar pe cei săraci şi neînvăţaţi, după cum s-ar putea crede, ci şi pe cei bogaţi şi intelectuali. Duhul necurat al beţiei îi vînează pe mulţi, indiferent de haina pe care o îmbracă: unii se îmbată din pricina unor necazuri, alţii se îmbată în urma unor realizari, iar alţii se îmbată pur şi simplu, din poftă. \r\n\r\n \r\n
Îmi adeverește înainte de toate conștiința mea. Apoi mintea și voința mea. \r\n În primul rând, conștiința îmi spune: atâtea patimi câte a suferit Hristos pentru binele și mântuirea oamenilor nu ar putea fi încununate de nimic altceva în afară de Înviere și de slava cea mai presus de lume. Patimile cele de nespus ale Dreptului au fost încununate de slava cea de nespus. Acest lucru îmi dă bucurie și liniște. \r\n În al doilea rând, mintea îmi spune: fără […]
\r\n \r\n \r\n Săptămâna Luminată ne descoperă taina Învierii Mântuitorului Iisus Hristos prin textele evanghelice şi creaţiile liturgice deosebite. Aceste zile speciale din timpul anului bisericesc ne aduc mărturii şi dovezi despre Înviere, toate înveşmântate în bucuria nespus de mare ce izvorăşte din cuvintele Scripturii. Despre arătările Mântuitorului după Înviere, relatarea lor în Evangheliile din Săptămâna Luminată, dar şi despre specificul liturgic al acesteia, ne-a vorbit Înalt Preasfinţitul Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului. \r\n Înalt Preasfinţia Voastră, cu toţii […]
\r\n Enoriaşilor catedralei ortodoxe „Schimbarea la Faţă a Mântuitoprului” din mun. Chişinău şi tuturor creștinilor ortodocși vizitatori ai site-ului catedralei
În contextul pelerinajului întreprins de către Înaltpreasfințitul Mitropolit Vladimir în Țara Sfântă pentru a aduce Focul Haric în Republica Moldova, Mitropolitul dimpreună cu întreaga delegație a fost primit de către Preafericitul Teofilos al III-lea, Patriarhul Ierusalimului.
\r\n\r\nJoia Patimilor este închinată amintirii a patru evenimente deosebite din viaţa Mântuitorului: Cina cea de Taină, la care Mântuitorul a instituit Taina Sfintei Euharistii, spălarea picioarelor ucenicilor, ca pildă de smerenie, rugăciunea Domnului din grădina Ghetsimani şi începutul Patimilor prin vinderea Domnului.\r\n\r\nJoia Mare. Urcăm încă o treaptă pe calea care duce la înălţimea Golgotei, retrăind evenimentele care au schimbat pentru totdeauna istoria umanităţii: Patimile, Răstignirea şi Învierea Domnului. De această dată, în efortul de a pătrunde semnificaţiile duhovniceşti ale acestui […]
Ce nebunie mai e şi asta? Spu-ne-mi: de ce faci astfel? Ce te-a apucat? Te necăjeşte faptul că fratele tău este fericit, important şi faimos? Dimpotrivă , pentru acestea ar trebui să te bucuri şi să-I mulţumeşti lui Dumnezeu. Toţi creştinii suntem un trup, iar capul nostru este Hristos şi fiecare suntem mădulare unii altora (Rom. 12, 5). De aceea, atunci când se întristează şi suferă un mădular, şi celelalte suferă cu el, iar cînd unul dintre mădulare se bucură şi […]