Arhivele Categotry: Articole şi interviuri

Adevărata dezvoltare personală este desăvârşirea

Citim cărţi de dezvoltare personală, de dezvoltare a relaţiilor, mergem la workshop-uri, ne propunem liste pe care, respectându-le, ne înscriem cu un pas mai sus în evoluţia spre a fi un om mai bun ori un creştin autentic. Citim Vieţile Sfinţilor sau gânduri ale unor părinţi îmbunătăţiţi ai zilelor noastre şi căutăm să le aplicăm în viaţa noastră.

Proscomidia – partea nevazuta a Liturghiei

Proscomidia face parte din Sfanta Litughie, dar este segmentul ei de taina, pregatitor, asa cum taina este viata Mantuitorului Hristos pana la varsta de treizeci de ani, cand a iesit la propovaduire intru intampinarea crucii, mortii si invierii. Ea povesteste plastic istoria mantuirii noastre, in al carei centru Se afla Iisus Hristos.

Cand se ingenuncheaza in biserica?

Nu de putine ori ne-a fost dat sa vedem ca in cadrul slujbelor din biserica sunt momente cand persoanele ingenuncheaza si altele in care stau in pozitie verticala, in picioare. Alteori, in anumite perioade din cursul unui an bisericesc, observam ca nu se mai ingenuncheaza nici in momentele pe care le cunosteam a fi insotite de acest gest.

MĂRTURIILE ICOANEI ÎNVIERII – de Arhimandrit Mihail Stanciu

De Te-ai și pogorât în mormânt, Cel ce ești fără de moarte, dar puterea iadului ai zdrobit și ai înviat ca un biruitor, Hristoase Dumnezeule, zicând femeilor mironosițe: Bucurați-vă!, și Apostolilor Tăi pace dăruindu-le, Cel ce dai celor căzuți ridicare. (Condacul Învierii Domnului)

Vinerea patimilor

Vineri seara, dacă este să ne referim strict la zi ca atare, ne strângem la Mormântul Mantuitorului. El este Mortul nostru. Nu, nu doar al meu sau al celui care crede în El. Ci şi în al tău, al celui care nu crezi sau doar crezi că nu crezi, pentru că El nu are a pierde pe nimeni. Din fiecare inimă face loc de preţ iubirii Sale. Coborât de pe Cruce de cei doi ucenici de taină, Iosif din Aritmateea […]

Sfantul Luca al Crimeei – Cuvinte in Joia Mare

Cina cea de Taina a lui Hristos este atat de tainica, de adanca si nesfarsit de insemnata, incat inimile noastre se umplu de cutremur: caci la aceasta sfanta Cina Domnul Iisus Hristos a spalat picioarele ucenicilor Sai, a randuit Taina Sfintei Impartasanii si a savarsit pentru intaia data aceasta Taina, pentru intaia data i-a impartasit pe ucenicii Sai.

Sa-L insotim pe Domnul in Saptamana Mare

Iubiţii mei, nu ştiu ce v-aţi fi aşteptat să auziţi în acest ceas, ce ar fi mai bine să spunem. Doar Dumnezeu ştie. Dar pentru că, prin slujba de după amiază a Ceasului al IX-lea, se încheie sărbătoarea Sfântului Lazăr şi, odată cu Vecernia, începe Sărbătoarea Floriilor, iar de mâine după amiază intrăm în Săptămâna Mare, poate că ar fi bine să începem cu ceea urmează. Sunt lucruri potrivite nouă, celor atât de preocupaţi, de grăbiţi spre multe, este prilej […]

Săptămâna Patimilor – Semnificaţia fiecarei zile din săptămână

Iatã-ne ajunsi la ultima treaptã a urcusului duhovnicesc pe care Postul ne-o pune în fațã: Sãptãmâna Patimilor sau Sãptãmâna cea Mare.În timpul ei ne reamintim si retrãim ultimele zile din viata Mântuitorului, cu întreaga lor tensiune si dramã lãuntricã, într-o stare de sobrietate si mãretie în acelasi timp, de tristete, dar si de bucurie, de pocãintã, dar si de nãdejde. Fiecare zi are un înteles si un mesaj foarte clar si adânc.

Denia Acatistului Bunei Vestiri

Denia Acatistului Bunei Vestiri sau Slujba Imnului Acatist este oficiata in fiecare an, vineri seara, in saptamana a V a din Postul Sfintelor Pasti. Sarbatoarea isi are originea in interventia miraculoasa a Fecioarei Maria in timpul atacarii Constantinopolului de catre persi si avari, in 7 august 626. In timp ce imparatul Heraclie se afla intr-o expeditie in Orient, departe de Constantinopol, Patriarhul Serghie a facut procesiuni cu lemnul Sfintei Cruci, cu icoana „nefacuta de mana” a lui Hristos si vesmantul Maicii Domnului […]

Pericopele Evanghelice și Apostolice de la slujba Sfântului Maslu

In rânduiala slujbei Tainei Sfântului Maslu fiecare dintre cele șapte ungeri cu untdelemn sfințit este precedată de citirea unui text dintr-o Epistolă și a unui text dintr-o Evanghelie. Biserica a reținut pentru aceste paisprezece citiri, principalele pasaje din Sfânta Scriptură legate, direct sau indirect, de boală și tămăduire, privite atât din punct de vedere al bolnavului, cât și din cel al apropiaților săi.

Care este calea vieții?

„Să nu urăști pe nici un om, ci pe unii să-i mustri, pe alții să-i miluiești, pentru alții să te rogi, iar pe alții să-i iubești mai mult decât sufletul tău. Fiul meu, fugi de orice rău și de tot ce este asemenea lui. Să nu fii mânios, că mânia duce la ucidere; nici invidios, nici certăreț, nici mânios, că din toate acestea se nasc ucideri.

SA ÎNVĂTĂM POCĂINȚA de la Sfântul Ioan Scărarul

De ce în această duminică, a patra din post, Biserica ne pune înainte figura acestui mare ascet, Sfântul Ioan Scărarul? Pentru ca să ne aducă aminte că el a trăit în post şi rugăciune, că şi-a închinat viaţa lui Dumnezeu, că întreaga lui viaţă de peste 70 de ani n-a făcut altceva decât să-şi lucreze sufletul, în aşa fel încât să-l apropie cât mai mult de Dumnezeu.

Cimitirul – mărturia noastră că iubirea trăiește veșnic

Intrând în cimitir, vedem, pe morminte – sfidând despărțirea, mistuind diferențele dintre timpul nedeplin, imatur și veșnicie – flori proaspete, plante udate cu grijă și lumânări aprinse, dovedindu-ne că moartea nu este sinonimă cu uitarea. Moartea este, adesea, doar echivalentul unui popas prelungit în memorie și rugăciune. Așa sunt cimitirele noastre românești. Nu locuri reci, dedicate încruntatei resemnări, ci spații adesea înverzite, bine îngrijite și vegheate de nădejdea noastră în Înviere: Sfânta Cruce, așezată la căpătâiele celor dragi.

Moartea este „păcatul copt”

În realitate, viaţa noastră este viaţă atât cât este trăită întru Hristos. Şi cu cât este vieţuită mai mult întru Hristos, cu atât îşi manifestă sfinţenia; cu cât este mai sfântă o viaţă, cu atât mai nemuritoare şi mai veşnică este aceasta. Cu totul opus acestui proces este moartea. Ce este moartea? Moartea este păcatul copt; iar păcatul copt este despărţirea de Dumnezeu, întru Carele singur se află viaţa şi izvorul vieţii. Acest adevăr este evanghelic şi dumnezeiesc: sfinţenia înseamnă […]

Preotul satului în descrierea părintelui Dumitru Stăniloae

Primul loc în care trebuie să dea dovadă și să probeze preotul calitățile sale îl constituie „Biserica mică”, „de acasă”, propria sa familie. Părintele profesor Dumitru Stăniloae consacră, în scrierile sale, pagini numeroase şi profunde îndrumării vieții de familie a tinerilor preoți. Acolo, în sânul familiei sale și împreună cu casnicii săi, trebuie preotul să exceleze în împlinirea vocației personale și familiale. Iar asemenea unui soare, care luminează lumea întreagă, tot astfel, din familia sa, slujitorul Sfântului Altar trebuie să […]

Despre spovedirea copiilor

Exemplul părinților de a se împărtăși cu cinstitul Trup și Sânge al Mântuitorului Hristos întărește convingerea copilului că el ­trebuie să ducă o viață în Hristos și pentru Hristos. Lucrul acesta îl vedem din cuvintele Mântuitorului, Care spune: „Lăsați ­pruncii să vină la Mine” (Marcu 10, 14). Pentru primirea cu vrednicie a Sfintei Euharistii se cuvine o pregătire potrivit vârstei și înțelegerii copilului pentru că el trebuie să știe de acum că apropierea de Hristos este un lucru sfânt și […]

PĂRINTELE DUMITRU STĂNILOAE ‒ LUPTA PENTRU SENSUL VIEȚII

Canonizarea unor mucenici și mărturisitori din perioada comunismului (I)  Pe 25 februarie a.c., Sinodul Bisericii României a făcut anunțul istoric că va demara procesul de canonizare a douăsprezece preoți și călugări, mucenici și mărturisitori din timpul perioadei comuniste, dintre care primele trei nume propuse sunt: Părintele Dumitru Stăniloae, Părintele Ilie Cleopa și Părintele Gherasim Iscu.

Ce au în comun Hristos și un pelican?

Se vor întreba unii: ce legătură are această zi cu viața unui bun creștin? Un posibil răspuns ni-l oferă statisticile. Ornitologia ne arată că actualmente pe Pământ viețuiesc aproximativ 10.000 specii de păsări dintre care aproape 12% sunt pe cale de dispariție, cauza principală a acestei drame fiind omul. Dumnezeu i-a poruncit să stăpânească creația ca pe dar divin, dar el a folosit-o în mod egoist și distructiv.

CE CAUT EU AICI, PE PĂMÂNT?

“Niciodată nu am suportat oamenii care mint, care sunt duplicitari, vicleni!”, (ne) auzim adeseori. Să ridice mâna sus cine este total sincer, curat ca lacrima!

VICIUL SLAVEI DEŞARTE

Slava deşartă este viciul ce atrage spre pieire sufletele care au reuşit să adune multe fapte bune. Atunci când sufletul s-a înveşmântat în haina virtuţilor, viciul slavei deşarte vine peste acesta ispitindu-l cu duhul mândriei şi deşertăciunii omeneşti şi totuşi „Unii care s-au ocupat în mod special şi au scris despre slava deşartă, obişnuiesc s-o deosebească de mândrie; de aceea şi spun că există opt gânduri rele care sunt cele dintâi şi mai mari. Grigorie teologul, precum şi alţii, nu […]

1 2 … 6 7 8 9 10 11 12 13 14 … 98 99