\r\n “Prăznuind Schimbarea la Faţă a Domnului, suntem datori să ne însuşim însemnătatea ei şi să dăm chip în noi înţelesului ei. Nu pentru Sine însuşi a arătat Domnul, prin Schimbarea la Faţă, slava Dumnezeirii Sale în omenitate, ca Cel slăvit dinainte de veci.El a vrut să arate la ce slavă înalţă El în Sine firea omenească, iar prin aceasta pe orice om: slava Schimbării Lui la Faţă este slava noastră în Domnul Iisus Hristos. El parcă ne-ar spune: „Iată […]
\r\n În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. \r\n Astăzi slăvim naşterea celui mai mare între cei născuţi din femeie (Matei 11, 11), a celui mai mare om după Preasfânta Născătoare de Dumnezeu. Astăzi slăvim naşterea Zorilor care au premers Zilei arătării lui Hristos anunţată în această lume. Astăzi slăvim naşterea pustnicului, a pruncului şi a omului pustnic, cel care a făcut cunoscut şi a arătat lumii pe Dumnezeu în trup. El este întâiul, el este cel […]
\r\n Cum să se mântuiască un om lipsit de smerenie, de blândeţe, de supunere si de ascultare faţă de Dumnezeu? Cum să se mântuiască necredinciosul şi păcătosul „dacă dreptul abia se mântuieşte” (I Petru 4, 18)? \r\n
\r\n “Dumnezeul meu, Tu care hrăneşti păsările şi corbii, nu ne lăsa!” \r\n Aţi ascultat, iubiţii mei, Sfânta şi Sfinţita Evanghelie. Ce ne spune? Ne spune că nu trebuie să devenim sclavi, sclavi ai “mamonei” (Matei 6, 24). Dar cine este acest ”mamona”? \r\n
\r\n În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin. \r\n Suntem în prima duminică după Rusalii, duminica tuturor Sfinților, am vorbit de multe ori despre aceasta, am spus că este atât de firesc să fie această duminică închinată tuturor Sfinţilor în duminica întâi după Rusalii, urcând, parcă, cronologic, de la Înviere sau de la Răstignire sau, poate, chiar de la Naşterea Mântuitorului din iarnă, trecând prin propovăduirea Sa, prin Patimi, prin Învierea Sa şi urcând spre Înălţare […]
\r\n Iubiţii mei, astăzi este mare sărbătoare şi praznic. Este sărbătorit Duhul. Nu doar Duhul. Există duhul cu „d” mic şi Duhul cu „d” mare. \r\n
\r\n Fiecare înţeles al sărbătorii David îl face şi mai plin de bucurie, armonizându-l întotdeauna în mod minunat prin folosirea acelei chitare preamelodioase. Aşadar, să ne îmbucure Prorocul şi nouă marele praznic al Cincizecimii, făcând cu plectrul[i] Duhului să răsune în corzile sale muzica Înţelepciunii. \r\n
\r\n Suntem în duminica a şaptea după Paşti, duminica de dinainte de Rusalii. Duminica Rusaliilor este duminica a opta după Paşti şi nu întâmplător a fost aşezată aşa, aşa a binecuvântat Dumnezeu să fie la cincizeci de zile după Paşti, într-a opta duminică, pentru că această duminică a Rusaliilor, care va fi săptămâna viitoare, prevesteşte Împărăţia Cerurilor, ziua a opta, cea fără de sfârşit. \r\n
\r\n Când rândunelele nu prea mai au mâncare şi vine vremea rece, ele se duc în ţările calde, unde este mult soare şi multă hrană. O rândunică zboară pe sus, cercetând aerul şi arătând calea, şi restul stolului o urmează. \r\n
\r\n „Duh este Dumnezeu şi cel ce se închină Lui se cade să I se închine cu Duhul şi cu adevărul”.(Ioan IV, 24). \r\n Cuvintele pe care le-am aşezat în fruntea acestei predici au fost spuse de Mântuitorul Iisus Hristos, ca răspuns la întrebarea femeii samarinence: unde se poate aduce cea mai bună închinare lui Dumnezeu: în Ierusalim, cum susţineau iudeii, sau în muntele Garizim, cum afirmau samarinenii. \r\n
\r\n “Închinătorii cei adevăraţi se vor închina Tatălui în Duh şi Adevăr: că Tatăl acest fel caută să fie cei ce se închină Lui (Ioan 4, 23). \r\n
\r\n Cineva a fost întrebat odată: care este cea mai nenorocită stare in care s-ar afla un om?Răspunsul a fost: singurătatea. \r\n
\r\n Astăzi Sfânta Biserică pomeneşte şi preamăreşte pe sfintele femei mironosiţe, primele martore ale invierii lui Hristos. A binevoit Domnul ca anume ele să-L vadă primele Inviat din morţi. Cine au fost aceste sfinte femei? \r\n
\r\n Iată, în timp ce cântam Prohodul Domnului împreună cu Părinţii, cineva m-a întrebat dacă nu există cumva sentimentalism în stihurile Prohodului. Şi, într-adevăr, atunci când citeşti formal Prohodul, de la început până la sfârşit, citind şi judecând Prohodul din exterior, poţi vedea că există mult sentimentalism. \r\n
\r\n Binevesteşte, pământule, bucurie mare, lăudaţi, ceruri, slava lui Dumnezeu (cântarea a 9-a din Canonul Bunei Vestiri). Ce bucurie i se porunceşte pământului să binevestească? Bucuria mântuirii în Domnul Iisus Hristos. \r\n