Arhivele Categotry: Sfaturi duhovnicești

Ai căzut în păcat? Ridică-te!

\r\n Dumnezeu nu se mânie atât pe cel care a păcătuit cât pe cel care după ce a săvârşit păcatul nu se sârguieşte a se pocăi şi nu voieşte să se îndrepte. Oare este vreun pic de minte la cel ce îşi împodobeşte cu mare grijă trupul, iar sufletul îl lasă să se tăvălească în tina patimilor necurate şi strică templul lui Dumnezeu, fără a se gândi la zisa: „De va strica cineva templul lui Dumnezeu, îl va strica Dumnezeu […]

Să cugetăm mai mult cele bune!

Acum oamenii s-au făcut mândri şi nu se mântuiesc decât prin dureri şi pocăinţă, dar la dragoste foarte cu anevoie va ajunge cineva. \r\n Marele Antonie zicea: “Eu nu mă mai tem de Dumnezeu, ci iubesc pre El”. A zis aceasta pentru că în sufletul lui era din belşug harul Sfântului Duh, Carele poartă mărturia acestei iubiri, iar atunci sufletul nu poate grăi altfel. Dar cel ce nu are mult har, pe acela Sfinţii Părinţi îl sfătuiesc către pocăinţa; şi […]

Lucrarea Bisericii tocmai aceasta este: să ne purifice și să ne vindece de patimi

\r\n Lucrarea Bisericii tocmai aceasta este: să ne purifice și să ne vindece de patimi. \r\n Dacă creștinii participă la slujbele bisericești fără a se purifica de patimi (mai ales că, așa cum se știe, aceste slujbe sunt îndreptate tocmai spre o astfel de purificare), înseamnă că ei nu trăiesc cu adevărat în Biserică; fără purificare de patimi, creștinismul e o utopie. \r\n

Ce înseamnă să ajuți aproapele?

Ce înseamnă să împărţi bucata de pâine cu cel flămând ori să mergi la un bolnav în numele lui Hristos? \r\n Se poate întâmpla să nu avem mijloace materiale prisositoare pentru binefaceri, însă în vremea noastră este nevoie nu atât de această bogăţie, cât de bogăţia inimii, de darurile milostivirii noastre, împreună-simţirii şi rugăciunii noastre lăuntrice. \r\n Ce înseamnă să împărţi bucata de pâine cu cel flămând ori să mergi la un bolnav în numele lui Hristos?

Pe pământ nimeni nu poate scăpa de întristări, dar cel ce s-a predat voii lui Dumnezeu, le îndură cu ușurință

Toți oamenii pe pământ îndură inevitabil întristări și, deși întristările pe care ni le trimite Domnul nu sunt mari, pentru oameni ele par de neândurat și îi întristează, și aceasta pentru că nu vor să-și smerească sufletul, nici să se predea voii lui Dumnezeu. Dar pe cei ce s-au predat voii lui Dumnezeu, Domnul însuși îi călăuzește cu harul Său, și ei îndură totul cu bărbăție pentru Dumnezeu, pe Care-L iubesc și împreună cu Care vor fi preamăriți în veci.\r\nPe […]

Când ai un necaz mare să te rogi Maicii Domnului!

… Orice i se întâmplă copilului, maica este foarte uşor sensibilizată. Dacă este într-o cumpană grea fiul ei, chiar dacă s-a purtat mai rău până atunci cu ea, ea este foarte grabnic plină de griji şi nu ştie cum l-ar ajuta să scape din acel impas. \r\n Mama pământească – am întâlnit din acestea multe cazuri, în viaţa mea de preot. \r\n Mama Mântuitorului Hristos este o mare excepţie, Mama lui Dumnezeu Întrupat. Însă fiind Iisus pe cruce, i-a dat […]

Părintele Arsenie Papacioc: Tipic tipic şi la inimă nimic…

\r\n „…se vorbeste prea mult despre rugăciune. Ăsta-i un lucru care nu trebuie vorbit, ci trebuie făcut. Stă în firea si în puterea oricui să priceapă lucrul ăsta. \r\n Eu personal nu sunt pentru rugaciunea de tipic. Aceea are folosul ei aparte, mai ales disciplinar. Omul nu trebuie să fie tipicar.

Mitropolitul Bartolomeu Anania – Despre internet

\r\n Mitropolitul Bartolomeu Anania – Despre internet, înnoire, singurătate, sfârşitul lumii, manipularea individului, imagine, televizor, comuniune. \r\n Fragment din predica ÎPS Bartolomeu Anania la Anul Nou în data de 01 ianuarie 2001.

Fățarnicul

Cînd te întîlnești cu el, îți strînge mâna între amîndouă palmele sale. Îți zîmbește cu căldură și orice îi spui aprobă și te admiră. Vorbește de rău pe cei care crede că-ți sunt dușmani. Laudă pe cei pe care-i crede că-ți sunt prieteni și te proslăvește pe tine, pe deasupra tuturor. Cînd e vorba de vreo virtute, se dă exemplu pe sine. Dacă se întîmplă să se întîlnească cu vreun preot, îi arată pravoslavnicia sa și răutatea care zace în lume. […]

STĂPÎNIREA DE SINE ,VIRTUTEA SUFLETELOR ÎNȚELEPTE

„A te lupta cu tine însuţi e cel mai greu război; a te învinge pe tine însuţi e cea mai frumoasă victorie.“1(Logan) \r\n O viaţă liniştită şi fericită depinde foarte mult de virtutea stăpînirii de sine. Pentru ca să te învredniceşti cu harul stăpînirii de sine e obligatoriu ca sufletul tău să cultive şi alte virtuţi precum răbdarea, căci acolo unde sălăşluieşte virtutea răbdării e loc şi pentru sora acesteia, stăpînirea de sine,

DIN CONVORBIRILE AVEI HEREMON „DESPRE CURĂŢIE”

„Scara desăvârşirii curăţiei eu o împart în şase trepte, care după înălţime sunt la o mare depărtare una de alta… \r\n …Prima treaptă a curăţiei constă în aceea, ca monahul să nu se supună tulburărilor patimii trupeşti în stare de veghe; \r\n  A doua – mintea să nu fie ocupată de gânduri pătimaşe; \r\n A treia – privind o femeie să nu se tulbure nici cât de puţin spre pofte; \r\n A patra – în starea de veghe să nu […]

DESPRE CURĂŢIE ŞI NEPRIHĂNIRE

„Neprihănirea este denumirea cuprinzătoare a tuturor virtuţilor” („Scara”). \r\n „Curăția, – zice Sfântul Petru Damaschin, – este modelul (deplin, complet) sănătos al gândurilor, adică care nu are vreun neajuns şi care nu permite, celui ce-l are, să se abată în neînfrânare sau în împietrire, ci păstrează binele adunat de înţelepciune şi respinge tot ce este rău; strânge gândul în sine şi-l înalţă la Dumnezeu…Prin neînfrânare înţeleg nu numai aceea care se referă la îmbuibare şi desfrânare, ci – înfrânarea de […]

Viaţa creştină lângă un beţiv

\r\n Beţia este un duh necurat care îi cuprinde nu doar pe cei săraci şi neînvăţaţi, după cum s-ar putea crede, ci şi pe cei bogaţi şi intelectuali. Duhul necurat al beţiei îi vînează pe mulţi, indiferent de haina pe care o îmbracă: unii se îmbată din pricina unor necazuri, alţii se îmbată în urma unor realizari, iar alţii se îmbată pur şi simplu, din poftă. \r\n\r\n \r\n

Pentru cei cu un serviciu solicitant

Cu puţin timp înainte de 1980, l-a vizitat pe Stareţul Efrem Katunakiotul un tânăr judecător stagiar. L-a găsit în bucătărie făcându-şi rucodelia. Lua peceţi dintr-o oală cu apă caldă, care fierbea încet deasupra focului, pe vatră şi le sculpta. \r\n A pus metanie şi s-a aşezat lângă el pe o ladă. \r\n – Pentru ce ai venit, fiule? l-a întrebat Stareţul fixându-l pe tânăr cu privirea lui pătrunzătoare.

O iubire fără răbdare, pretențioasă și constrângătoare obosește

O inimă de piatră nu poate fi cultivată și nu poate să-l cunoască pe Dumnezeu. Adeseori spunem „eu iubesc pe toată lumea”, dar nu ne iubim soția sau copilul pentru că nu se comportă cu noi așa cum vrem noi. Nu iubim necondiționat, ci din calcul și cu gânduri ascunse. Punem destule condiții iubirii noastre. Închipuiți-vă ce-ar fi dacă Dumnezeu ar face cu noi ceva asemănător și să reverse asupra noastră dreptatea Lui. Nu poate cineva să iubească cu adevărat […]

Viaţa duhovnicească cere învăţătură şi mult timp

 Soldatul devine mai iscusit în război, adică ajunge la cunoaşterea artei războiului când face mai multe greşeli şi este rănit; mai întâi se înţelepţeşte şi apoi primeşte o distincţie, o decoraţie. Cu toate acestea, nu poate învăţa de prima dată arta războiului. Cu atât mai mult, viaţa duhovnicească cere învăţătură şi mult timp. Cel care vrea să înveţe pictura nu devine pictor deîndată, ci strică de mai multe ori lucrul ce îl face şi iarăşi îl îndreaptă şi îi trebuie […]

„PRIMA” DRAGOSTE ŞI DRAGOSTEA „MISTICĂ”

În viaţa de toate zilele şi în literatura laică „prima” dragoste este considerată nevinovată şi chiar ceva „sfânt”, încât faţă de această perioadă din viaţă oamenii se atârnă cu o oarecare „pietate” şi o consideră ca pe o „sfântă taină”. În această perioadă mulţi tineri (fete şi băieţi) sunt întristaţi şi îndureraţi că sunt „nefericiţi în dragoste” sau că „nu le merge în dragoste”. Fetele îşi căută din toate puterile „idealul” şi „eroul”, pentru care ar vrea să devină „o […]

Refuzul iertării sau al cererii iertării

Refuzul iertării sau al cererii iertării ne ţine inima în neînduplecare. Păstrat în amintirea noastră, răul pe care l-am făcut altuia este o necurăţie care rămâne în noi, ne intoxică în mod continuu şi răspîndeşte un miros rău în toată fiinţa noastră, scînteierile sau întunecimile acestei toxine ne stînjenesc ochii şi nu-l putem privi pe celălalt în curăţie. Astfel nu-l putem iubi pe Dumnezeu, iar celălalt nu ne poate iubi pe noi. \r\n Doar iertarea sinceră dizolvă acest corp străin […]

Timpul: însemnătatea, risipirea și buna lui întrebuințare

Sfîntul Nicodim Aghioritul1 referindu-se la însemnătatea timpului și la faptul cum putem să-l exploatăm, pe cît este cu putință, mai bine pentru mîntuirea noastră, menționează că nu există alt lucru mai scump și mai important decît timpul. \r\n Nu există alt lucru mai scump, mai întâi deoarece oricîte lucruri ar pierde cineva, fie aur și argint, fie cinstiri și slave,fie plăceri ale trupului,

Să spui mereu adevărul. Să faci totul cu calm. Să te rogi pentru a deveni mai bun!

„Să nu te indignezi, nici măcar în tine, pentru orice acuzaţie nedreaptă ce ţi s-ar aduce. Este un lucru rău. Şi răul începe prin gânduri rele. Când te amărăşti şi te indignezi, fie doar cu gândul, îţi strici atmosfera duhovnicească. Împiedici Sfântul Duh să lucreze şi îngădui diavolului să mărească răul. Tu trebuie să te rogi totdeauna, să iubeşti şi să ierţi, alungând de la tine orice gând rău.”

1 2 … 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55