Predică la Botezul Domnului a Mitropolitului Bartolomeu Anania
\r\n
O profundă predică a Mitropolitului Bartolomeu Anania la sărbătoarea luminată a Arătării Mântuitorului, o frumoasă şi mişcătoare pătrundere în esenţa şi importanţa Botezului lui Hristos.
\r\n
Cuvânt la Botezul Domnului nostru Iisus Hristos
\r\n
În ziua Naşterii Domnului l-am văzut pe Hristos prunc în peşteră. Pe 1/14 ianuarie l-am văzut prunc de opt zile tăindu-se împrejur şi primind numele de Iisus. Şi astăzi îl vedem „bărbat desăvârşit“ (Efeseni 4, 13), la vârsta de 30 de ani, venind la repejunile Iordanului să fie botezat.
\r\n
De ce postim în ajun de Botezul Domnului?
\r\n
Bucuria sărbătorilor continuă! Am călătorit duhovnicește la Betleem și ne-am închinat Pruncului Sfânt asemenea magilor de la Răsărit. Ba mai mult, ne-am primenit peștera sufletelor noastre și l-am primit pe Sfântul Prunc chiar în taina ființei noastre.
\r\n
Cine este Iisus Hristos?
\r\n
O frumoasă reflecţie despre CINE este Mântuitorul nostru Iisus Hristos. O abordare extraordinar de captivantă a unui preot de „talie enciclopedică” – părintele Constantin Necula.
\r\n
Sfaturi pentru femeile care se simt singure
\r\n
Ioana Besedina: Unele femei, nemăritându-se, se plâng de singurătate şi gol în viaţă. Ce ar trebui să facă?
\r\n
Pr. Artemie Vladimirov: În cazul singurătăţii, cel mai grav este să îţi închipui că ai fost uitat, că nu mai eşti interesant, că nu te mai iubeşte nimeni. Ca preot, mi se întâmplă des să aud astfel de cuvinte. De obicei, le amintesc domnişoarelor despre Cel care este deasupra noastră. El ne vede tot timpul, ne ascultă şi ne iubeşte. Cel mai important este să crezi în această dragoste şi, crezând, o vei avea. Astfel, rugăciunea noastră nu va rămâne fără răspuns, fiindcă Tatăl cel ceresc ştie cele ascunse ale inimii noastre. Dumnezeu ne iubeşte şi de aceea ne poartă de grijă.
\r\n
Gânduri pentru intelectuali: RELIGIA, TEMEI AL VIEŢII FAMILIALE
Ce frumoase şi binefăcătoare sunt râurile care străbat văile noastre!… Pretutindeni în jurul lor ele înviorează, răcoresc şi fertilizează ţinuturile. Iar râurile îşi au izvoarele în munţii pietroşi şi înalţi, de unde coboară, dând pământului viaţă şi fecunditate. Ceva asemănător este religia. Ea este o culme sfântă de la care coboară râuri de viaţă şi de binefaceri. Până acum am privit religia în raport cu viaţa individuală. Am arătat că ea este indispensabilă şi de mare preţ, fiindcă numai dânsa oferă omului lumină în faţa enigmelor vieţii, mângâiere în suferinţă şi seninătate în faţa morţii. Dar religia îşi revarsă undele sale binefăcătoare nu numai asupra individului, ci şi asupra societăţii. \r\nPrima celulă a societăţii este familia. Iar cel mai puternic temei al vieţii familiale este religia.
\r\n
Rugăciune către Cuviosul Părintele nostru Paisie Aghioritul
\r\n
Iubite Părinte Paisie, tu, care ai urcat pe treptele sfinţeniei şi ai ajuns desăvârşit în virtute, şi pentru aceasta ai câştigat îndrăzneală deplină către Milostivul Dumnezeu, roagă-L pe Acela Căruia I-ai slujit neîncetat în viaţă, să nu ne piardă pentru păcatele noastre cele multe, ci să ne întoarcă la pocăinţa cea binecuvântată.\r\nTu, care cât ai fost pe pământ ai tămăduit cu atâta dragoste neputinţele noastre nenumărate, boli trupeşti şi sufleteşti, cu mult mai mult poţi acum să ne ajuţi şi să ne izbăveşti de toate greutăţile. Deci miluieşte-ne, Părinte, pentru dragostea ta cea nemăsurată, pentru bunătatea ta cea dumnezeiască, şi nu ne lăsa pe noi, cei plini de atâtea păcate. Tu, care nu ai obosit a ne povăţui spre mântuire şi a ne purta neputinţele câtă vreme ai fost aici cu noi, înţelepţeşte-ne şi acum ca să putem birui ispitele pe care vicleanul diavol le ţese neîncetat în jurul nostru, şi cu care vrea să ne piardă sufletele pentru veşnicie. Luminează-ne ca să putem cunoaşte voia lui Dumnezeu pentru noi, şi roagă-te Stăpânului ca să ne dea putere să o împlinim cu mulţumire. Tu, care ne-ai fost o pildă nesmintită de vitejie şi de jertfire de sine, întăreşte-ne şi pe noi ca să putem să-ţi urmăm în virtute, pentru a câştiga cununa cea nepieritoare, de care şi tu te-ai învrednicit cu prisosinţă.\r\nAşa, Părinte, nu ne lepăda pe noi, cei ce neîncetat Îl mâniem pe Îndelung-răbdătorul nostru Dumnezeu, ci stai cu îndrăzneală înaintea tronului Aceluia, mijlocind pentru noi cu lacrimi, ca Dumnezeu să ne dea, pentru tine, scumpa mântuire. Şi astfel, mulţumindu-ţi din adâncul inimii pentru toate câte le-ai făcut pentru noi, şi încă le mai faci, să-I mulţumim şi Dumnezeului nostru preabun, cel închinat în Sfânta Treime, Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Cuviosul Paisie Aghioritul a fost trecut în rândurile Sfinților
\r\n
Bucurie generală în rândul creștinilor ortodocși de pretutindeni: Patriarhia Ecumenică a hotărât astăzi, 13 ianuarie 2015, canonizarea Cuviosului Paisie Aghioritul.
\r\n
Ceea ce se știa încă din timpul vieții sale, și a fost demonstrat în multe feluri de atunci până în zilele noastre, este astăzi proclamat și în mod oficial de către cel mai reprezentativ for al Bisericii Ortodoxe: Părintele Paisie Eznepidis (1924-1994) este SFÂNT. Nu putea lumina să stea sub obroc! Nu putea cetatea de pe vârful muntelui să treacă neobservată!
\r\n
Lauda strălucită a arhiereilor – Sfântul Vasile cel Mare
\r\n
Sunt vremuri, şi împrejurări în toate vremurile, când spunând adevărul şi propovăduind îndreptarea îţi poţi pune viaţa în primejdie de moarte. Aşa s-au întâmplat lucrurile în zilele lui Ioan Botezătorul şi a lui Irod şi aşa s-a întâmplat în zilele Sfântului Ioan Gură de Aur şi a împărătesei Eudoxia, fiindcă Ioan cerea dreptul văduvei împotriva împărătesei.
\r\n
Tăierea Împrejur a Domnului nostru Iisus Hristos
\r\n
Tăierea împrejur din ziua a opta, arată trecerea de la o stare carnală, la una spirituală. Actul liturgic, de tăiere a unui mici părţi din organism presupune respingerea unei condiţii trupeşti, în care fiecare fiinţă umană se naşte, în timp ce înlocuirea sa cu numele implică intrarea fiinţei umane într-o altă stare, spirituală, care duce la perfecţiune.
\r\n
CALENDAR CREŞTIN ORTODOX cu citiri şi învăţături pentru fiecare zi a anului 2015: 1/14 – 8/21 IANUARIE
\r\n
Tăierea Împrejur a Domnului. Sf. Vasile cel Mare, arhiep. Cezareii Capadociei (379). Sf. sfţ. mc. Vasile, ep. Ancirei (362). Sf. Emilia, mama sf. Vasile cel Mare (IV). Sff. sfţţ. mcc. Alexandru, arhiep. de Samara, Ioan, Trofim, Ioan, Alexandru, Vasile şi Iacov preoţii (1918).
\r\n
Liturghia Sf. Vasile cel Mare.
\r\n
Utr. – In. X, 9-16. Lit. –Tăierea împrejur: Col. II, 8-12. Lc. II, 20-21, 40-52. Irh.: Evr. VII, 26-VIII, 2. Lc. VI, 17-23.
\r\n
CALENDAR CREŞTIN ORTODOX cu citiri şi învăţături pentru fiecare zi a anului 2015 – CUVÂNT ÎNAINTE ŞI RÂNDUIELI DE TIPIC
\r\n
La realizarea acestui Calendar Creştin Ortodox cu citiri şi învăţături pentru fiecare zi a anului – 2015, care vine în ajutor în primul rând creștinilor ortodocși de rând, dar și clerului, a stat constatarea lipsei de repere și de rădăcini de care aceștia suferă, unii fiind departe de tot ceea ce constituie viața și trăirea noastră creștinească zi de zi.
\r\n
GÂNDURI PENTRU INTELECTUALI: CREDINŢA MÂNGÂIE ÎN FAŢA MORŢII
Un filolog povestea odată unui prieten o întâmplare interesantă. Într-o zi, pe când se plimba printr-un cartier mărginaş al oraşului său, auzi ieşind dintr-un bordei sărăcăcios nişte gemete sfâşietoare. Împins de curiozitate, intră înăuntru şi dădu peste o bătrână care se zbătea în chinurile morţii. Auzind că a intrat ci-neva în odaie, bătrâna întrebă abia şoptind:
\r\n
– Domnia voastră sunteţi preotul?
\r\n
– Nu, – răspunse filologul, – dar vine şi el îndată.
\r\n
– Atunci rugaţi-vă pentru mine, – continuă femeia, – ca Dumnezeu să nu-mi ia sufletul în păcate.
\r\n
Învăţatul n-avu încotro: îngenunche înaintea patului şi se rugă până veni preotul.
\r\n
– Dumnezeu să vă răsplătească, – îi zise bătrâna, – acum sunt liniştită.
\r\n
Mănăstirea mea
Părintele John Moses a fost timp de aproape 20 de ani pastor metodist, până când, în 1996, s-a convertit la Ortodoxie. În același an a fost hirotonit preot, iar acum slujește în parohia „Sfintelor Femei Mironosițe” din Harrisonburg, statul Virginia, SUA. Meditațiile sale pline de miez duhovnicesc au însuflețit mulți credincioși din toată lumea ortodoxă.
\r\n
Recent am petrecut cinci zile la Sihăstria Sfânta Cruce din Wayne, Virginia de Vest. Trebuie să spun că mersul la mănăstire a fost una dintre cele mai mari bucurii ale vieţii mele de după convertirea la Ortodoxie. Cunoscuţii mei remarcă de fiecare dată că, atunci când mă întorc de acolo par, mai fericit şi mai împăcat. Liniştea, duhul de rugăciune care învăluie mănăstirea sunt cele care au cel mai mare efect asupra mea. Bineînţeles că nu este al meu a sta acolo şi că trebuie să mă întorc în „lume”. Nu trece mult şi grijile şi zgomotul lumii încep să apese din nou asupra sufletului meu. Totuşi, nu sunt trist pentru că ştiu că, asemenea părinţilor din mănăstire, şi eu sunt chemat să fiu ascet.
\r\n
Mântuirea în Sodoma și Gomora – Rugăciunile sfinților
\r\n
\r\n
Obiceiurile creștinilor moderni au radacini in istorie: istoria este ca o lentila prin care vedem lumea. Vedem o lume a cauzei și a efectului,și, pentru că trecutul este mai vechi decât prezentul, ne uităm în trecut pentru a găsi sursa prezentului nostru. Unele culturi au istorii mai bogate decât altele (memoria Americii se extinde, de obicei, doar pana la începutul ciclului actual de știri).
\r\n
Ortodoxie seculară
În cadrul creştinismului ortodox credinţa este în general integrată în cultură. Ea nu este separată de cultură, dar în – transformare, modelare şi făcând credinţa lui Hristos întrupată în lume. Pentru prima dată creştinismul a exprimat acest model în contextul Iudaismului din primul secol. În Ierusalim ucenicii s-au întâlnit în veranda lui Solomon. Mici părţi din scrierile lui Sf. Pavel şi în Faptele Apostolilor, arată că în ciuda renunţării necesităţii circumciziei, creştinii timpurii au continuat să respecte multe obiceiuri evreieşti (Sf. Pavel, de exemplu a făcut o făgăduinţă de nazireu pentru un timp, Faptele Apostolilor 18:18). Acelaşi lucru poate fi spus şi pentru ciocnirea Bisericii cu vasta cultură elenică. Limbajul elenistic al Platonismului a asigurat lexicul (deşi sensul era modificat) pentru majoritatea termenilor teologici a marilor doctrine. Veşmintele Bisericii, şi câteva înţelesuri ale ceremoniilor sale, clar reflectă ambele rădăcini ale Bisericii atât în Iudaism cât şi în viaţa de la curtea regală romană.
\r\n
Scrisoare deschisă adresată Primarului General al mun. Chișinău, în legătură cu recentele afirmații ale Șefei Direcției Cultură a Primăriei, cu referire la creștinii de stil vechi
\r\n
Primarului General al Municipiului Chișinău,
\r\n
Domnului Dorin Chirtoacă
\r\n
Stimate Domnule Primar-General,
\r\n Ne exprimăm regretul și nedumerirea cu privire la afirmațiile Doamnei Lucia Culev – Șefa Direcției Cultură a Primăriei Chișinău, prin care, Domnia Sa, i-a catalogat pe creștinii ortodocși din Republica Moldova care celebrează Nașterea Domnului pe stil vechi, drept sectanți.\r\n\r\n (mai mult…)
Crăciunul de stat şi Crăciunul Ortodox (Cum Moldova a fost numită sectă)
\r\n
Primăria a declarat că nu sînt preconizate evenimente sau serbări oficiale de 7 Ianuarie și i-a făcut sectanți pe acei care serbează Nașterea domnului pe 7 Ianuarie.
\r\n
Colinde la Naşterea Domnului Anul 2015 – Corul Catedralei „Schimbarea la Faţă a Mântuitorului”
\r\n\r\n\r\n\r\n\r\n\r\n\r\n\r\n\r\n\r\n\r\n\r\n\r\n\r\n\r\n\r\n
Dacă mama ta te-ar fi avortat?
\r\n
Majoritatea dintre noi iubim viaţa şi ceea ce suntem, chiar dacă uneori necazurile vieţii ne mai aduc încercări. Din nefericire, sunt şi semeni de-ai noştri care încă nu măsoară peste tot cu aceiaşi măsură. Dacă ei vor să fie lăsaţi să-şi trăiască viaţa aşa cum cred de cuviinţă, la rândul lor, ei nu lasă pe alţii să-şi trăiască viaţa dată de Dumnezeu, ci pur şi simplu vor să îi omoare încă în pântece, prin avort, pe motiv că „îi încurcă”. Ba mai îndrăznesc să construiască tot felul de argumente, care mai de care mai neghioabe sau mai nebuneşti, încercând să susţină un presupus „drept la avort” al mamei. Oare se mai poate numi o femeie mamă, din momentul în care îi poate trece prin suflet gândul de a-şi ucide propriul făt? În ce categorie de drept uman poate fi aşezat dreptul la crimă? Dumnezeu să ii ierte.
\r\n
Cuvântul parohului la prezentarea site-ului
Întreabă preotul
Galerie foto
Ziarul nostru
Recomandăm
Schimbarea la Faţă a Domnului – Semnificaţii teologice
Acatistul Schimbării la Faţă a Mântuitorului nostru Iisus Hristos
Lumina soarelui de printre nori
Binecuvântarea Ierarhului
www.bibliaortodoxa.ro
Bannerul nostru
Moldova Ortodoxă
Statistici
Users Today : 5376
Users Yesterday : 4897
This Month : 44314
This Year : 100319
Total Users : 597133
Views Today : 8220
Total views : 3799918