Schimbarea la Faţă şi schimbarea societăţii

\r\n

An de an, sărbătoarea Schimbării la Faţă ne cheamă la schimbarea faptelor noastre. Dincolo de minunea prin care Mântuitorul îşi arată firea sa divină, există o semnificaţie teologică aplicabilă fiecăruia dintre noi: schimbarea spre sfinţenie. Numită popular schimbarea în bine.

\r\n

Schimbarea este, astăzi, un concept foarte vehiculat. Dacă vreţi, este un fel de emblemă a timpului. Aproape tot contextul existenţei umane s-a schimbat faţă de nu mult timp în urmă, să zicem unul-două secole: (mai mult…)

Mesaj de felicitare – adresat Mitropolitului Chişinăului şi al Întregii Moldove, VLADIMIR, cu prilejul sărbătoririi zilei de naştere (18 august 2013)

\r\n

(mai mult…)

De unde începe tristețea

O primă cauză a tristeții poate fi lipsirea de o plăcere, fie existentă, fie nădăjduită, așadar, concret vorbind, pierderea unui bun material sau neîmplinirea unei dorințe trupești sau dezamăgirea adusă de ea. În acest caz, leacul tristeții este în esență lepădarea dorințelor și plăcerilor „trupești”, înstrăinarea de „bunurile” materiale și deplina lor disprețuire. Sfântul Maxim Mărturisitorul arată că „cel ce fuge de toate poftele lumești se așază pe sine mai presus de toată întristarea lumească” (mai mult…)

Firea scorpionului

Un călugăr bătrân se ruga pe malul unei ape curgătoare. Se ruga în mijlocul naturii, privea cristalinul apei, când observă un scorpion căzut în apă care lupta cu disperare să-şi salveze viaţa. Înduioşat şi plin de milă, pustnicul băgă mâna în apă şi scoase scorpionul la mal. Acesta însă, drept răsplată, îl înţepă îndată pe chiar salvatorul lui.

\r\n

După o vreme, când îşi deschise ochii din nou din rugăciune, bătrânul văzu că scorpionul era iar în apă şi pe punctul să se înece. (mai mult…)

Postul Adormirii Maicii Domnului

Postul Adormirii Maicii Domnului (popular – al Sântă-Măriei), care precedă sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, e rânduit de Biserică spre aducerea aminte de virtuţile alese ale Sfintei Fecioare şi de postul cu care ea însăşi, după tradiţie, s-a pregătit pentru trecerea la cele veşnice.\r\n\r\nCa vechime, este cel mai nou dintre cele patru posturi de durată. Originea lui trebuie căutată, probabil, prin sec. V, când cultul Maicii Domnului a început a cunoaşte o dezvoltare mai mare şi când sărbătoarea Adormirii ei a început a căpăta o mai mare importanţă. (mai mult…)

Postul în concediu!

În era consumismului agresiv pe care o trăim din plin, luna august este, la nivel global, mai ales pentru cei care locuiesc în spaţiul marilor aglomerări urbane, o perioadă de concediu. Oamenii care locuiesc în megapolisuri sub imperiul secularizării se întreabă „de ce Biserica nu-şi adaptează rânduielile privind postul şi în funcţie de nevoile membrilor societăţii consumiste contemporane?“, chiar fiind foarte vehemenţi unii, într-un agiornamento al Ortodoxiei, considerând că, dacă el îşi ia concediu în august, (mai mult…)

PUTEM OARE SĂ SLUJIM ŞI LUI DUMNEZEU ŞI LUI MAMONA?

Citim în Vieţile Sfinţilor despre minunile mari pe care le făcea Dumnezeu în vremea lor şi ne minunăm. Aproape că nu ne vine să credem că asemenea lucruri s-au putut petrece cu adevărat. De ce cu creştinii din trecut făcea Dumnezeu atâtea lucruri minunate pe care cu greu le mai putem întâlni în zilele noastre? Poate fi făcut mincinos Fiul lui Dumnezeu când spune că „celor ce vor crede, le vor urma aceste semne: în numele Meu, demoni vor izgoni, în limbi noi vor grăi, şerpi vor lua în mână şi chiar ceva dătător de moarte de vor bea nu-i va vătăma, peste cei bolnavi îşi vor pune mâinile şi se vor face sănătoşi.” (Marcu 16, 17-18)? Sau noi nu mai credem în ceea ce ne învaţă Mântuitorul? (mai mult…)

Şi credincioşii pot cădea în păcate grele

Credem în Dumnezeu, mergem la Biserică, ne mărturisim păcatele, ne împărtăşim, ne rugăm seara, dimineaţa şi-n timpul zilei, şi pentru că facem toate acestea ne considerăm credincioşi. Câteodată acest „statut” de credincios şi apropiat al lui Dumnezeu ne face să-i judecăm pe alţii care poate nu se arată aşa de râvnitori ca noi, sau poate nu-l cunosc pe Dumnezeu. Şi uite aşa începem să judecăm când vedem pe cinevă că a căzut în păcate grele, acuzându-l sau mustrându-l verbal sau în mintea noastră. (mai mult…)

Sparte ca să fie şi mai frumoase

Cu sute de ani în urmă, un arhitect a plănuit ca zidurile de la Royal Palace să fie acoperite cu minunate oglinzi de la Paris. Dar când transportul de oglinzi a sosit din oraşul luminilor, toate oglinzile erau sparte. Întreg transportul era compromis. Intrarea de la palat nu putea fi terminată. Pe când muncitorii adunau bucăţile sparte ca să le arunce, arhitectul a spus: „Staţi puţin. Mi-a venit o idee!“ Apoi le-a luat în mână şi s-a dus spre intrare. Iscusitul arhitect a pus nişte adeziv pe perete şi a aranjat bucăţelele. (mai mult…)

Piatra de jad

Spun Părinţii îmbunăţăţiţi că viaţa în credinţă nu e bine s-o începi studiind teologie înaltă, ci dimpotrivă, vieţile sfinţilor şi slujbele lor. Ideea unui urcuş treptat o întâlnim şi la Sfântul Apostol Pavel vorbind corintenilor ca despre cei ce sunt prunci în credinţă: „Cu lapte v-am hrănit, nu cu bucate, căci încă nu puteaţi mânca şi încă nici acum nu puteţi“ (1 Cor. 3, 2). Da, pentru a învăţa temeinic ceva, trebuie să începi cu lucrurile elementare. În orice domeniu, abc-ul este indispensabil pentru a pune corect o bază pe care vei putea progresa mai apoi spre noi trepte de cunoaştere. Răbdarea, dar şi încrederea în cel ce ţi-e îndrumător îţi vor demonstra că eşti pe calea bună. (mai mult…)

Duminica a VII-a după Rusalii

Plecând Iisus de acolo, doi orbi se ţineau după El strigând şi zicând: Miluieşte-ne pe noi, Fiule al lui David. După ce a intrat în casă, au venit la El orbii şi Iisus i-a întrebat: Credeţi că pot să fac Eu aceasta? Zis-au Lui: Da, Doamne! Atunci S-a atins de ochii lor, zicând: După credinţa voastră, fie vouă! Şi s-au deschis ochii lor. Iar Iisus le-a poruncit cu asprime, zicând: Vedeţi, nimeni să nu ştie. Iar ei, ieşind, L-au vestit în tot ţinutul acela. Şi plecând ei, iată au adus la El un om mut, având demon. Şi fiind scos demonul, mutul a grăit. Iar mulţimile se minunau zicând: Niciodată nu s-a arătat aşa în Israel. Dar fariseii ziceau: Cu domnul demonilor scoate pe demoni. Şi Iisus străbătea toate cetăţile şi satele, învăţând în sinagogile lor, propovăduind Evanghelia împărăţiei şi vindecând toată boala şi toată neputinţa în popor. (mai mult…)

Copiii la biserică: cât, cum și în ce condiții?

Mai gălăgioși ori mai liniștiți, mai plângăcioși ori mai veseli, mai statici ori mai jucăuși, prezența copiilor ne atrage atenția și nouă, adulților de pe lângă ei. Nu are cum să nu te sensibilizeze un zâmbet de bebeluș. Nu are cum să nu te facă atent un scâncet. Acestea sunt chiar ”armele” lor de bază. În același timp, la Sfânta Liturghie suntem chemați ”să stăm bine, să stăm cu frică, să luăm aminte”. Suntem chemați ”sus să avem inimile”. Unde ți se mai duce inima când chiar în fața ta se desfășoară o criză de personalitate a unui pici de doi ani? La judecarea mămicii care ”nu știe să-și educe copilul”? La îngăduința față de criză, dar, pe de altă parte la ideea că ”totuși, trebuie să aibă o problemă mama asta dacă nu se gândește să-l scoată afară când îl vede că face gălăgie, nu vede cum deranjează?!” Sau poate chiar la încercarea de a potoli copilul cu o atitudine responsabilă, de apărător al bunei desfășurări a slujbei. (mai mult…)

Sfântul Mare Mucenic Pantelimon ( 27 iulie- 9 august)

Acesta a trăit pe vremea împărăției lui Maximiam Galeriu, de neam din cetatea Nicomidiei, din tată închinător la idoli, care mai pe urmă s-a făcut creștin prin învățăturile fiului său, și din mamă, Evula, care credea în Hristos, iar, de la naștere se numea Pandoleon, nume, care tălmăcit, însemnează: “Cel în toate puternic, ca un leu”. N-a avut parte multă vreme de povățuirea creștină a mamei sale, deoarece, curând, ea s-a mutat la cele veșnice. 

\r\n

La varsta cuvenită, Pandoleon a fost trimis de tatăl său la școlile vremii, unde a învățat multă filozofie, iar, mai apoi, s-a făcut ucenic la un doctor, cu mare slavă, din cetate, Eufrosin cu numele, de la care a deprins cu temeinicie, meșteșugul tămăduirii bolilor. (mai mult…)

Acatistul Sf. Mare Mucenic Pantelimon

(mai mult…)

Sfaturi date unui tânăr

Odată, pe când se afla în Biserica Maicii Domnului Halcopratia, s-a apropiat de el un tânăr foarte cuminte, care mergea totdeauna neobosit la sfintele slujbe.

\r\n

– Părinte, îl  întreabă tânărul, ce să fac ca să dobândesc mântuirea?

\r\n

– Tu, băiatul meu, eşti un suflet nevinovat. Cum ceri să auzi cuvinte de mântuire de la un bătrân care a putrezit în păcate?

\r\n

– Cuvântul lui Dumnezeu, părinte zice: Întreabă pe părintele tău şi el te va învăţa. De aceea şi eu cer de la tine să aud cuvânt bun. Să nu mă treci cu vederea pe mine, netrebnicul! (mai mult…)

DOCTRINA POLITICO-RELIGIOASĂ A IEHOVIŞTILOR – DESPRE SFÂRŞITUL LUMII

„Martorii lui Iehova” nu este o sectă creştină, ci o organizaţie care, pe lângă elementele Vechiului Testament, propagă şi o anumită doctrină politică.

\r\n

În literatura iehovistă sunt expuse „proorociile” despre distrugerea tuturor statelor şi despre instituirea cât mai curândă pe pământ a domniei şi a Împărăţiei lui Dumnezeu Iehova, unde vor fi numai iehoviştii – toţi ceilalţi vor muri. (mai mult…)

SECTA „MARTORII LUI IEHOVA” CAPITOLE DIN „TEOLOGIA” LOR

„Martorii lui Iehova” se numesc pe sine „noii şi adevăraţii creştini”, atribuindu-şi monopolul asupra adevărului şi sfinţeniei, deşi în realitate n-au nici un drept să se numească creştini, pentru că resping categoric Sfânta Treime şi recunosc ca Dumnezeu numai pe Dumnezeu Tatăl – „Iehova” şi resping învăţătura creştină despre Întruparea lui Dumnezeu. Ei declară Biserica Ortodoxă drept „renegată, apostaziată”.

\r\n

Aşadar, în ce cred „Martorii lui Iehova”? Ei permanent accentuează că numele lui Dumnezeu este Iehova. Iehova – după cum se ştie este pronunţarea denaturată a cuvântului ebraic Iahve „Cel ce este”: „Atunci Dumnezeu a răspuns lui Moise: „Eu sunt cel ce sunt”. (mai mult…)

Acatistul Sfintei Mironosiţe Maria-Magdalena

\r\n

(mai mult…)

Sfânta mironosiţă şi întocmai cu Apostolii Maria Magdalena (22 iulie – 4 august)

\r\n

\r\n

\r\n\r\n Sfânta Maria Magdalena era din seminţia Neftali şi provenea dintr-un sat mic de pescari de la ţărmul lacului Ghenizaret, între Capernaum şi Tiberiada. Evangheliile ne-o prezintă vindecată de Hristos care a scos din ea şapte demoni. Nu scrie nicăieri că ar fi fost o femeie desfrânată. Vindecându-i trupul, Hristos i-a deschis şi ochii sufletului şi a cunoscut că El este cu adevărat Mesia cel aşteptat de poporul lui Israel. De atunci L-a însoţit peste tot în peregrinările Sale împreună cu celelalte femei: Ioana, femeia lui Huza, un iconom al lui Irod, şi Suzana şi multe altele care le slujeau din avutul lor (mai mult…)

Duminica a VI-a după Rusalii

Intrând în corabie, Iisus a trecut şi a venit în cetatea Sa. Şi iată, I-au adus un slăbănog zăcând pe pat. Şi Iisus, văzând credinţa lor, a zis slăbănogului: Îndrăzneşte, fiule! Iertate sunt păcatele tale! Dar unii dintre cărturari ziceau în sine: Acesta huleşte. Şi Iisus, ştiind gândurile lor, le-a zis: Pentru ce cugetaţi rele în inimile voastre? Căci ce este mai lesne a zice: Iertate sunt păcatele tale, sau a zice: Scoală-te şi umblă? Dar ca să ştiţi că putere are Fiul Omului pe pământ a ierta păcatele, a zis slăbănogului: Scoală-te, ia-ţi patul şi mergi la casa ta. Şi, sculându-se, s-a dus la casa sa. Iar mulţimile văzând acestea, s-au înspăimântat şi au slăvit pe Dumnezeu, Cel care dă oamenilor asemenea putere. (mai mult…)

1 2 … 273 274 275 276 277 278 279 280 281 … 305 306