A opta carte a Vechiului Testament: Rut

Stimați vizitatori și cititori ai site-ului și paginii de facebook a Catedralei „Schimbarea la Față a Mântuitorului” din mun. Chișinău!

Vă informăm cu drag despre lansarea online a cărții „Trepte de pătrundere în esența Sfintei Scripturi” a protoiereului Ioan Plămădeală în colaborare cu clericii bisericii sus-menționate.

În cele ce urmează, vă prezentăm cea de-a opta carte a Vechiului Testament: Rut.

RUT

Introducere

Cartea Rut este o poveste emoțională, de dragoste, fidelitate și credință, în care personajele principale sunt Booz și Rut.

Această carte prezintă ceva mai mult decât o simplă aventură amoroasă dintre Booz și Rut. Ea nu a fost scrisă pentru a delecta, ci pentru a remarca scopul lui Dumnezeu de a evidenția o verigă a lanțului genealogic a Mântuitorului Hristos.

Marea iubire a lui Dumnezeu s-a văzut clar din faptul că El a ales o moabită, o fostă închinătoare la idoli, convertită la credința cea adevărată ca să fie o strămoașă după trup a Domnului Iisus Hristos.

Rut este una dintre cele patru femei ale căror nume apar în genealogia Domnului Iisus Hristos, începând de la Avraam: Tamar, Rahav, Rut și Fecioara Maria. (Matei 1, 3; 5; 16).

„În zilele acelea, când cârmuiau în Israel judecătorii…” (Rut 1, 1). Așa începe frumoasa relatare din Cartea Rut. După aceste cuvinte se înțelege că scrierea cărții a avut loc mai târziu, în vremea regilor lui Israel.

Deși numele autorului cărții nu este menționat, este foarte probabil că acesta să fie proorocul Samuel, care a scris și Cartea Judecătorii.

Întrucât în ultimul verset al cărții este menționat David, putem deduce că această carte a fost scrisă în jurul anilor 1010-970 î. Hr.

Dumnezeu a făcut o promisiune cu referire la „un leu” din seminția lui Iuda, iar Samuel cunoștea bine acest lucru. Așa că Domnul l-a pus să-l ungă pe David, care provenea din această seminție, drept rege în Israel.

Cu siguranță că Samuel a fost interesat să consemneze genealogia care ducea la David, ceea ce a și făcut. (Rut 1, 1, 4; 4, 13, 18-22).

Cartea Rut conține patru capitole, prezentate după cum urmează:

 I. Rut și Noemina. Alegerea făcută de Rut

Cap. 1

Relatarea începe într-o perioadă când în Israel era foamete.

Elimelec, un bărbat din Betleem a traversat Iordanul împreună cu soția sa, Noemina și cu cei doi feciori ai lor Mahlon și Chilion, pentru a locui un timp în țara Moabului.

Acolo, cei doi feciori s-au căsătorit cu două moabite Rut și Orfa. Mai târziu, întreaga familie a fost lovită de o tragedie, au murit bărbații familiei, Elimelec, capul familiei și cei doi fii Mahlon și Chilion.

Astfel, cele trei femei rămăsese văduve și fără vreun moștenitor pentru Elimelec.

Auzind că Dumnezeu S-a milostivit din nou către Israel, dându-i pâine, Noemina a hotărât să se întoarcă în țara sa natală. Plecase cu ea și cele două nurori, Orfa și Rut, însă Noemina le-a implorat să se întoarcă în Moab, rugându-L pe Dumnezeu să le ajute.

În cele din urmă, Orfa a acceptat și s-a întors la poporul său, însă Rut, care se convertise cu sinceritate la credința cea adevărată, a rămas neclintită lângă Noemina. Alegerea ei este frumos exprimată în următoarele cuvinte: „Nu mă sili să te părăsesc şi să mă duc de la tine; căci unde te vei duce tu, acolo voi merge şi eu şi unde vei trăi tu, voi trăi şi eu; poporul tău va fi poporul meu şi Dumnezeul tău va fi Dumnezeul meu; unde vei muri tu, voi muri şi eu… numai moartea mă va despărţi de tine!” (Rut 1, 16 – 17).

 II. Rut în țarina lui Booz

Cap. 2

La sosirea în Betleem, Rut a primit permisiunea de la Noemina de a aduna spice după secerișul orzului și grâului. La acel teren, proprietar era Booz, un iudeu în vârstă, rudă apropiată cu socrul ei, Elimelec.

Deși legea lui Dumnezeu îi dădea dreptul să adune spice, Rut a manifestat umilință, cerând permisiunea de a strânge spice pe țarina lui Booz.

Permisiunea i-a fost acordată, ba chiar a fost îndemnată de Booz să adune spice doar în ogorul său, împreună cu slujitoarele lui. Iar după ce a auzit Booz despre atitudinea binevoitoare față de soacra ei, a zis către Rut: „Să-ţi plătească Domnul pentru această faptă a ta…” (Rut 2, 12).

Rut a strâns în ziua aceea aproximativ o efă (38, 8 kg), iar seara a împărțit roadele muncii ei în mod generos cu Noemina, spunându-i că succesul ei se datorează bunăvoinței lui Booz.

Noemina a văzut în aceasta mâna lui Dumnezeu și a zis: „Binecuvântat este el de Domnul, Care n-a lipsit de mila Sa nici pe cei vii, nici pe cei morţi! Omul acela e aproape de noi, e una din rudeniile noastre” (Rut 2, 20).

Într-adevăr, Booz  era o rudă apropiată, care putea să ridice în mod legal un urmaș pentru Noemina și Elimelec, care murise.

Rut a continuat să strângă spice pe ogoarele lui Booz, până când s-a terminat secerișul.

III. Booz și Rut

Cap. 3 – 4

Făgăduința pentru căsătorie. Booz se căsătorește ca răscumpărător cu Rut

Întrucât era prea în vârstă ca să mai aibă copii, Noemina a sfătuit-o pe Rut cum să procedeze pentru a încheia o căsătorie cu Booz prin răscumpărare.

Într-o perioadă atât de importantă a anului, precum era secerișul, se obișnuia ca proprietarul ogorului să supravegheze personal vânturatul grânelor, care se făcea seara, în bătaia vântului, după o zi călduroasă.

Într-una din aceste zile, Booz dormea în aria de treierat. Rut venise acolo și după ce încet și-a făcut loc la picioarele lui, s-a culcat acolo. Astfel, când s-a trezit, Booz a găsit-o pe Rut la picioarele lui.

Atunci când o femeie cerea să fie luată în căsătorie de către o rudenie, se cuvenea ca aceasta să urmeze o anumită procedură. Așa a făcut și Rut, cerându-i lui Booz să-și întindă poala veșmântului său peste ea.

Atunci Booz a zis către ea: „Binecuvântată eşti tu de Domnul Dumnezeu, fiica mea!” (Rut 3, 10) și a lăudat-o că nu s-a dus să-și caute soț pe cineva mai tânăr și mai bogat, menționând că toată lumea știe că ea este o femeie vrednică.

Însă exista un mic impediment, căci exista un alt răscumpărător, o rudă mai apropiată, dar Booz i-a promis lui Rut că se va ocupa personal de această întrebare.

În dimineața următoare, Booz i-a dat în dar lui Rut cereale și aceasta s-a întors la soacra sa, care o aștepta cu nerăbdare.

Mai apoi, Booz a luat cu el drept martori zece dintre bătrânii orașului și a mers către celălalt răscumpărător. Booz i-a propus aceluia să cumpere țarina Noeminei și să o răscumpere pe Rut. Acesta a fost de acord să cumpere țarina, însă a refuzat să o ia pe Rut de nevastă. Și i-a zis ruda aceea lui Booz: „Cumpăr-o pentru tine!” (Rut 4, 8).

Booz a răscumpărat-o pe Rut drept soția sa „și intrând el la ea, Domnul i-a dat ei sarcină şi a născut un fiu” (Rut 4, 13).

Noemina a fost foarte fericită, căci n-a rămas fără moștenitor, fiindu-i doică acestui copil. El s-a considerat ca fiu al Noeminei și toți ziceau: „Noeminei i s-a născut fiu şi i s-a pus numele Obed” (Rut 4, 17).

Obed este tatăl lui Iesei, iar Iesei este tatăl lui David, regele lui Israel

Tema de bază a Cărții Rut este Răscumpărarea. Booz a procedat conform Legii lui Moise, cea de răscumpărare a unei rude sărace (Leviticul 25, 47-49).

Exact același lucru a facut și Domnul Iisus Hristos, care ne-a răscumpărat pe noi din robia păcatului.

Rezumat la Cartea Rut

Cartea Rut poate fi considerată o bună lecție de comportament uman și religios.

Evenimentele descrise în carte au loc în perioada Judecătorilor care a fost caracterizată printr-un declin moral și religios al poporului Israel.

 Toate personajele principale ale acestei drame emoționale au manifestat o credință adevărată în Dumnezeu. Noemina a manifestat o încredere neclintită în bunătatea și dragostea lui Dumnezeu ( Rut 1, 8; 2, 20).

Rut și-a părăsit de bunăvoie țara natală pentru a trăi potrivit regulilor și legilor lui Dumnezeu. Ea s-a remarcat prin loialitate, supunere, ascultare, smerenie și hărnicie. Dumnezeu a fost Cel care a făcut posibilă căsătoria prin răscumpărare a lui Booz cu Rut și Care a binecuvântat acestă căsătorie.

Aceasta a servit, astfel, scopului divin de a păstra linia neîntreruptă a lui Iuda, care a dus la David, și în cele din urmă la Marele Împărat, Domnul nostru Iisus Hristos.

Cartea Rut este o verigă importantă a acelui lanț care ne leagă cu Mântuitorul lumii Domnul nostru Iisus Hristos.

Simbolisme: O temă foarte importantă a cărții Rut este cea a răscumpărării. Booz, o rudă a lui Rut din partea soțului decedat, a acționat potrivit prevederile Legii mozaice de a răscumpăra o rudă săracă din situația ei (Leviticul 25, 47-49). Același lucru îl face Iisus Hristos, care ne-a răscumpărat pe noi, cei săraci duhovnicește din robia păcatului.

Prin faptul că Domnul Hristos este Răscumpărătorul nostru, noi am devenit parte a neamului Său.

Dreptatea Marelui Dumnezeu este văzută în mod limpede în istoria lui Rut. El i-a condus fiecare pas pe calea spre dumnezeire, ca Să-și împlinească planul Său pentru ea, ca să devină parte dintre strămoșii lui Iisus Hristos (Matei 1,5).

Acest lucru ne asigură și pe noi, pe fiecare, că Dumnezeu are un plan și în privința noastră, a fiecăruia. Așa cum Noemina și Rut s-au încrezut în Dumnezeu că le va purta de grijă, la fel trebuie să procedăm și noi.