Arhivele Categotry: Ne vorbesc Sfinții Părinți

„Harul lui Dumnezeu nu este magie, nici yoga, nici vreun alt mod de vedere simțită sau închipuită, ci descoperire dumnezeiască”

În rânduiala începătorilor în cele duhovnicești, invocarea numelui stăpânesc trebuie să fie însoțită de o cât mai mare silință cu putință, chiar și atunci când mintea nu poate rămâne la cuvintele rugăciunii. Și aceasta fiindcă este cu neputință ca mintea să fie ținută la cuvintele rugăciunii, la începutul acestei încercări, mai ales fiindcă suntem păcătoși și avem atâtea patimi și suntem lipsiți de energia unică a dumnezeiescului har.

Terapia Sfinților Părinți pentru o minte sănătoasă

Tradiția Bisericii Ortodoxe poate fi cuprinsă într-un prețios manual de psihoterapie. Autorii acestuia, Sfinții Părinți, frapează prin simplitatea terminologiei și precizia tratamentului împotriva bolilor minții.

Păstrează-ți sănătatea prin post

Postirea este darul cel mai de preţ al lui Dumnezeu, porunca cea mai veche, care s-a păstrat ca moştenire părintească şi a ajuns până în zilele noastre. Aşadar primiţi-o cu bucurie, cei săraci ca pe tovarăşul vostru, cei care slujiţi ca pe odihna voastră, cei bogaţi ca pe cea care vă salvează de la primejdia îndestulării, şi dă gust tuturor celor pe care defătarea continuă le lipseşte de gust.

Contributia Sfintilor Trei Ierarhi la formularea dogmei trinitare

An de an, la 30 ianuarie, intreaga Ortodoxie, dar nu numai, pranzuieste in chip deosebit pe Sfintii Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigore Teologul si Ioan Gura de Aur, care au stralucit ca niste luceferi pe bolta cereasca a Bisericii crestine. Si pentru ca ei s-au dovedit <<mari dascali si ierarhi>>, facultatile de teologie i-au ales ca patroni si ocrotitori, ca viata crestina si luminatori in intelegerea credintei crestine.

Nu lăsa copiilor avere, ci lasă-le virtutea

Să ne gândim nu cum să-i lăsăm pe copiii noştri mai bogaţi după ce nu vom mai fi, ci cum să-i lăsăm mai plini de virtute. Dacă au încredere în bogăţie, în avere, nu se vor mai preocupa de nimic altceva, din moment ce îşi vor putea acoperi defectele de caracter şi slăbiciunile cu banii pe care-i vor avea din belşug. Dacă vor vedea, însă, că nu banii le aduc mângâiere, vor face orice ca să afle în virtute şi în […]

Să nu iei aminte la cei ce se lenevesc şi se desfătează, căci ca iarba degrab se vor usca

Aţi auzit cum se fericesc cei ce se nevoiesc şi cum se văicăresc cei ce se lenevesc? Acestea toate le cugetă şi te sârguieşte ca să te mântuieşti. Să nu iei aminte la cei ce se lenevesc şi se desfătează, căci ca iarba degrab se vor usca. Să nu iubeşti veacul acesta, că îi împiedică pe cei ce-l iubesc şi puţină vreme îi veseleşte, dar îi va trimite goi în veacul acela.

Explicația expresiei „cei doi soți devin una”

Sfântul Ioan Ioan Gură de Aur vorbeşte de asemenea despre soţie ca despre un „ajutor” al soţului ei, „parteneră a vieţii lui”, „mădular şi trup al său”, referindu-se la „calda şi adevărata prietenie” dintre ei:

Lumea a ajuns un adevărat spital de nebuni. Oamenii nu se gândesc la cealaltă viață, ci cer numai aici mai multe bunuri materiale

Cu cât oamenii se îndepărtează mai mult de viața cea simplă, firească și înaintează spre lux, cu atât crește și neliniștea din ei. Și cu cât se îndepărtează mai mult de Dumnezeu, este firesc să nu afle nicăieri odihna.

APOCALIPSA. PROFEȚIA SFÂNTULUI NIL DIN MUNTELE ATHOS: ÎNFĂŢIŞAREA OAMENILOR SE VA SCHIMBA ŞI NU VEI FI ÎN STARE SĂ DEOSEBEŞTI O FEMEIE DE UN BĂRBAT

O profeţie recunoscută ca fiind a Sfântului Nil, un ascet din Muntele Athos, care a trăit cu 600 de ani în urmă, ne povesteşte despre venirea lui Antihrist şi despre oamenii care vor trăi în ultimele zile:

NIMENI NU TREBUIE SĂ DEZNĂDĂJDUIASCĂ VREODATĂ, CHIAR DACĂ A PĂCĂTUIT MULT, CI CU POCĂINȚĂ, SĂ AIBĂ NĂDEJDE ÎN MÂNTUIRE

11. A lui Avva Marcu        Tot păcatul pentru care nu te pocăiești e spre moarte. Nimeni nu-i bun și îndurător precum Dumnezeu, însă pe cel ce nu se pocăiește nici Acesta nu-l iartă. Mulți ne întristăm pentru păcatele noastre, însă pricinile lor le primim cu desfătare.

DIAVOLUL SE STRĂDUIEŞTE SĂ‑L NETREBNICEASCĂ PE NEVOITOR

– Părinte, uneori ispitele vin una după alta şi nu le mai pot răbda. – Vrei să-ţi dau o soluţie ca să le eviţi? O vei primi? – Da. – Singura soluţie ca să eviţi ispitele este să… te lupţi cu diavolul!… De ce râzi? Nu-ţi place această soluţie? Ascultă! Cu cât se nevoieşte cineva, cu atât va avea mai multe ispite şi greutăţi. Dar cu cât va încerca să evite ispita, cu atât mai mult diavolul îi va sta […]

Chemarea „Sfintele, sfinților” și cântarea „Unul Sfânt” de la Liturghie

Preotul, luând Pâinea cea făcătoare de viață și arătând-o, cheamă la împărtășire numai pe cei ce sunt vrednici să o primească, zicând: „Sfintele, Sfinților!”. Cu alte cuvinte: iată, ceea ce vedeți este Pâinea vieții. Veniți, deci, cei ce vreți să vă împărtășiți dintr-însa, dar nu toți, ci numai cine e sfânt. Căci lucrurile sfinte sunt îngăduite numai celor sfinți.

Pilda talanților – Comentarii patristice

Duminica a 16-a după Rusalii (Matei 25, 14-30)  (Mt. 25, 14) Şi mai este ca un om care, plecând departe, şi-a chemat slugile şi le-a dat pe mână avuţia sa. Acest om, plecând departe, şi-a chemat slugile şi le-a dat pe mână arginții săi, cu cuvinte curate. Cu adevărat, cuvintele Sale sunt cuvinte curate, argint lămurit în foc, curăţat de pământ, curăţat de şapte ori (Ps. 11, 6). (Origen, Comentariu la Matei 65, traducere pentru Doxologia.ro de Lucian Filip)

LUCRAREA ÎN NOI ÎNŞINE

Dacă vrei să ajuţi Biserica, cel mai bine este să cauţi să te îndrepţi pe tine însuţi, decât să cauţi să îndrepţi pe alţii. Dacă te îndrepţi pe tine însuţi, imediat se îndreaptă o părticică din Biserică. Dacă aceasta ar fi făcut-o toţi, Biserica s-ar fi îndreptat. Însă astăzi oamenii se preocupă de toate celelalte subiecte, dar nu se preocupă de ei înşişi. Pentru că a te preocupa de tine însuţi cere osteneală, iar a te preocupa de alţii este […]

Povatuiri ale preacuviosului Iosif de la Optina pentru cei care se roaga

Rugăciunea cu silire stă în voia noastră, iar rugăciunea cu umilinţă atârnă de Dumnezeu. Trebuie să ne rugăm atât cât putem, iar silindu-ne Dumnezeu ne va da nouă umilinţă la vremea cuvenită, atunci când va binevoi.

Nu mâncările sunt rele, ci lăcomia pântecelui; nici facerea de prunci, ci curvia; nici banii, ci iubirea de bani; nici slava, ci slava desartă

1. Folosindu-ne cu dreapta judecata de intelesurile lucrurilor, dobandim cumpatare, iubire si cunostinta. Iar folosindu-ne fara judecata, cadem in necumpatare, ura si nestiinta.

Cum să alegem numele de botez al copilului

Vorbind despre nume, mă gândesc că încă din primul ceas după ce i-am dat copilului un nume, să-i dăm împreună cu acesta şi râvna virtuţii. Să nu se grăbească nimeni să boteze copilul ca pe strămoşii săi, tată, mamă, bunic sau străbunic, ci ca pe cei drepţi, martiri, episcopi sau apostoli, încât numele să-i fie un prilej şi un îndemn de a-i imita. Un copil să se numească Petru, altul Ioan, şi tot aşa cu numele celorlalţi sfinţi.

Alegerile înțelepte pentru viața aceasta le facem atunci când privim mereu spre viața veșnică

Frați și părinți, cât de bună este cateheza, cât de folositor îndemnul, pregătindu-ne pe noi să ne trezvim și să priveghem pentru făptuirea celor datorate! Și niciodată să nu ne împuținăm a face aceasta, nici să încetăm din gândul la Dumnezeu, nici din dragostea către El, nici din gândul despărțirii de trupul nostru.

Iertarea păcatelor depinde de noi

„Dacă nu poți dobândi desă­vârșirea virtuților prin nimicirea tuturor viciilor, depune grijă pioasă pentru mântuirea altora. Și dacă te plângi că nu ești bun pentru această treabă, îți vei putea acoperi păcatele prin dragostea de oameni.

Cea mai bună meserie

„E mai bine să știm această meserie (milostenia) decât să fim împărați, decât să purtăm pe cap coroană. Meseria aceasta nu are numai însușirea de a nu avea nevoie de alte meserii, ci mai are și o altă calitate: săvâr­șește multe și felurite lucruri: zidește case, care rămân veșnic în ceruri; îi învață pe cei care o săvârșesc cum să scape de moartea cea nemuritoare; dă­ruiește comori, care nu se termină niciodată, pe care nu le atinge nici o pagubă, […]