Arhivele Categotry: Ne vorbesc Sfinții Părinți

Alegerile înțelepte pentru viața aceasta le facem atunci când privim mereu spre viața veșnică

Frați și părinți, cât de bună este cateheza, cât de folositor îndemnul, pregătindu-ne pe noi să ne trezvim și să priveghem pentru făptuirea celor datorate! Și niciodată să nu ne împuținăm a face aceasta, nici să încetăm din gândul la Dumnezeu, nici din dragostea către El, nici din gândul despărțirii de trupul nostru.

Iertarea păcatelor depinde de noi

„Dacă nu poți dobândi desă­vârșirea virtuților prin nimicirea tuturor viciilor, depune grijă pioasă pentru mântuirea altora. Și dacă te plângi că nu ești bun pentru această treabă, îți vei putea acoperi păcatele prin dragostea de oameni.

Cea mai bună meserie

„E mai bine să știm această meserie (milostenia) decât să fim împărați, decât să purtăm pe cap coroană. Meseria aceasta nu are numai însușirea de a nu avea nevoie de alte meserii, ci mai are și o altă calitate: săvâr­șește multe și felurite lucruri: zidește case, care rămân veșnic în ceruri; îi învață pe cei care o săvârșesc cum să scape de moartea cea nemuritoare; dă­ruiește comori, care nu se termină niciodată, pe care nu le atinge nici o pagubă, […]

Cum să postesc dacă sunt bolnav

Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, omilia X, I-II, în Părinți și Scriitori Bisericești (1987), vol. 21, pp. 116-117 „Deci dacă sunt aici unii care, împiedicați de vreo boală trupească, nu pot sta nemișcați, pe aceștia îi sfătui să-și aline și boala trupului și să nu se lipească nici de această învățătură duhovnicească, ci acesteia să-i arate mai mare râvnă.

Hristos vede truda şi lupta noastră

Trebuie să ne înfierbântăm de focul pocăinţei, al întoarcerii şi al rugăciunii. Precum orbul, care cu multă dorire L-a implorat pe Hristos să-l vindece; precum desfrânata care plângând, I-a spălat picioarele cu părul ei; precum fiul risipitor şi femeia care pierdea sânge… Domnul nu numai pentru aceia, „a închis cerurile şi a coborât pe pământ”, ci pentru noi toţi. Şi nu vrea să ne chinuim veşnic în iad, ca robi ai păcatului, ci să-L urmăm în cer, după ce mai […]

Omul invidios se topeşte ca o lumânare văzând că vecinului său îi merge bine

Nimic nu-i dezbină mai mult pe oameni decât invidia, care e o boală neînchipuit de grea şi mult mai primejdioasă decât iubirea de argint, căci ea este rădăcina tuturor relelor.

Evanghelia despre Zaheu vameșul – Comentarii patristice

Duminica a 32-a după Rusalii (Ev. Luca 19, 1-10) (Lc. 19, 1) Şi intrând, trecea prin Ierihon. Și iată un bărbat cu numele Zaheu. Zaheu în sicomor; orbul lângă drum (Lc. 18, 35). Domnul așteaptă pe cel către care să-și reverse mila și onorează pe celălalt cu strălucirea șederii în casa sa. Pe unul îl întreabă înainte de a-l vindeca și intră ca un oaspete nepoftit în casa celuilalt. Hristos știa că plata gazdei sale avea să fie una din belșug. Deși […]

Știați că tristeţea este strâns legată de ţinerea de minte a răului?

Cel care vede chiar urmă de ură în inima lui faţă de orice om şi faţă de orice greşeală a lui, acesta nu-L iubeşte deloc pe Dumnezeu. Pentru că iubirea faţă Dumnezeu nu îngăduie deloc ura împotriva aproapelui.

Cum să ne rugăm

Iar când ne aflăm la rugăciune, frați prea iubiți, suntem datori să veghem și să participăm din toată inima la acest moment, în care să nu-și aibă locul nici un cuget trupesc sau lumesc, să nu ne gândim la altceva decât la ruga noastră.

De ce nu primim de la Dumnezeu ceea ce cerem?

De ce nu primim de la El ceea ce cerem? Vă mai spun încă o dată: pentru că, de obicei, Îi cerem lucruri vătămătoare pentru noi, crezând că sunt bune şi că ne sunt de folos.

SFÂNTUL VASILE CEL MARE – Învățături importante despre MILOSTENIA DIN NEDREPTATE și despre DREPTATEA FĂRĂ OMENIE

Părinte, binecuvintează! Lumea care uită de Dumnezeu, fraţilor, este stăpânită de nedreptate faţă de aproapele şi de lipsă de omenie faţă de cei neputincioşi, după cum spune dumnezeiescul Apostol:

Omilia a 11-a către Efeseni a Sfântului Ioan Gură de Aur (fragment)

Deci, dacă vrem să ne bucurăm de Duhul, Care vine de la Cap, să ne ţinem unii de alţii. Două sunt felurile de separare de trupul Bisericii: prima când ne răcim dragostea, iar a doua când îndrăznim să săvârşim în acest trup fapte nevrednice. În amândouă cazurile ne separăm de pleromă. Dar în special noi, cei care am fost rânduiţi să zidim pe alţii, dacă din capul locului nu zidim, ci destrămăm, ce nu vom pătimi?

Toţi ne gândim numai la noi înşine. De aceea ne înecăm cu toţii

În această luptă mulţi fraţi de-ai noştri zac la pămînt, acoperiţi de răni, plini de sînge şi nu-i nimeni care să-i îngrijească: nici mirean, nici preot, nimeni; n-au alături de ei nici ajutător, nici prieten, nici frate; că toţi ne gîndim numai la noi înşine. De aceea ne înecăm cu toţii.

Rugaţi-vă pentru cei ce vă fac vouă supărare

Cu cât te rogi mai din suflet pentru cei ce te clevetesc pe tine, cu atât mai mult adevereşti pe Dumnezeu şi face El însuşi izbândă pentru tine: „Că a mea este izbândirea, Eu voi răsplăti”, zice Domnul. Şi iarăşi a zis Domnul: „Iubiţi pe vrăjmaşii voştri şi faceţi bine celor ce vă urăsc pe voi. Rugaţi-vă pentru cei ce vă fac vouă supărare, pentru cei ce vă izgonesc pe voi”.

Pocăinţa

L-am văzut pe unul păcătuind pe faţă şi pocăindu-se în ascuns. Iar pe cel pe care l-am osândit ca curvar l-am aflat socotit la Dumnezeu neprihănit, pentru că Îl îmblânzise cu adevărat prin întoarcerea sa. Prieteni, la ieşirea sufletului, nu vom fi învinuiţi că nu am făcut minuni, că nu am teologhisit, că nu am fost văzători cu duhul, ci vom da negereşit socoteală lui Dumnezeu că NU AM PLÂNS. Sfântul IOAN SCĂRARUL (570-606) în ALEXIS TORRANCE, “Pocăinţa în Antichitatea […]

Fericit eşti…

“Fericit este cel ce are faţă de Dumnezeu un dor asemănător celui pe care-l are îndrăgostitul nebun faţă de iubita lui. Fericit este cel ce s-a făcut atât de râvnitor în virtuţi, pe cât sunt de atenţi în râvna lor soţii faţă de soţiile lor.

SCOPUL ȘI PUTEREA POSTULUI CELUI ADEVĂRĂT

Şi, dacă din pricina neputinţei trupeşti, iubitule, nu vei putea să rămâi flămând toată ziua, nimeni care gândeşte drept nu va putea să te osândească pentru asta, căci Îl avem pe Domnul blând şi iubitor de oameni, Cel Care nu ne cere nimic mai presus de puterile noastre.

Ce faci acolo, omule? Te afli în biserică şi te uiţi la frumuseţile femeieşti?

Dar şi cât stai în biserică purtarea ta este necuviincioasă. Dacă te prezinţi în faţa unui stăpân lumesc pentru vreo treabă, nu cutezi nici să zâmbeşti. Şi când stai în faţa Stăpânului universului, râzi fără frică şi fără ruşine? În felul acesta Îl mânii mai mult decât prin alte păcate ale tale. Căci Dumnezeu nu se scârbeşte atât de cei care păcătuiesc, cât de cei care nu se ruşinează după săvârşirea păcatului.

Creştinul faptei

Spune‑mi dar, după care fapte să te cunosc că eşti creştin, când totul te arată necreştin? Dar pentru ce spun: creştin? Nu poţi şti bine nici dacă eşti om. Când te văd că arunci cu picioarele ca un măgar, că sari ca un taur, că nechezi după femei ca un armăsar, că eşti lacom la mâncare ca un urs, că îţi îngraşi trupul ca un catâr, că eşti ranchiunos ca o cămilă, că răpeşti ca un lup, că te mânii […]

Dacă preoții n-ar păcătui, nu i-ar ierta deloc pe păcătoşi, ci, ajungând neomenoşi, i-ar smulge pe toţi din Biserică

Şi căderea preoţilor în păcate se întâmplă după rânduiala lui Dumnezeu. Şi ascultă cum! Dacă n-ar păcătui dascălii şi preoţii, dacă n-ar fi supuşi patimilor lumeşti, ar fi neomenoşi cu ceilalţi oameni şi neiertători. Dar Dumnezeu a făcut ca să fie robi patimilor şi preoţii şi conducătorii, pentru ca să fie iertători cu alţii, de vreme ce şi ei păcătuiesc.

1 2 3 4 5 … 9 10