Arhivele Categotry: Ne vorbesc Sfinții Părinți

Cine poate fi fericit?

„Fericit, dar, cel care n-a stat pe calea păcătoșilor! (Psalmi 1, 1) Dar ce înseamnă «n-a stat»?

Există reîncarnare?

„Mi se pare că cei ce cred că sufletul rătăcește în ființe cu natură diferită confundă proprietățile naturii, amestecând și încurcând lucrurile între ele: iraționalul cu raționalul, sensibilul cu insensibilul, care, dacă vin în contact unul cu altul, nu sunt despărțite între ele de nici o ordine firească.

“Fiecare cuvânt al rugăciunilor pentru cel răposat este ca un strop de apă dat unui om însetat”

Cât de importantă este pomenirea celor răposaţi în cadrul Sfintei Liturghii se poate vedea din următoarea întâmplare: înainte de a fi acoperite moaştele Sfântului Teodosie din Cernigov (1869), ieromonahul (renumitul stareţ Alexei din pustia Goloseyevsky, din Lavra Kievului, răposat în 1916) care săvârşea reînveştmântarea moaştelor, fiind ostenit şi aţipind acolo, lângă moaşte, îl văzu înaintea lui pe sfânt, care îi spuse: „îţi mulţumesc pentru cât te trudeşti cu mine.

Ce au izbutit oamenii astazi…

Civilizaţia este bună, dar ca să ajute trebuie să se „civilizeze” şi sufletul. Altfel, ea devine o catastrofă. Sfântul Cosma a spus: „De la cărturari va veni răul”. Cu toate că ştiinţa a înaintat atât de mult şi a făcut un progres atât de mare, chipurile ca să ajute lumea, fără să-şi dea seama ea distruge lumea. Dumnezeu a lăsat pe om să-şi facă de cap, pentru că nu îl ascultă şi astfel el se loveşte singur în cap. Omul […]

Cum se cuvine a ne păzi de păcate

Sfinţii Părinţi arată că cinci sunt păzirile de păcat după mărturisire, spre a nu cădea omul în cele mai dinainte. Întâia păzire este aducerea aminte de moarte şi a nu uita de păcatele pe care le‑a săvârşit. Aducerea aminte de moarte ne ajută foarte mult să nu mai păcătuim, după mărturia Sfintei Scripturi, care zice: „Fiule, adu‑ţi aminte de cele de pe urmă ale tale şi în veac nu vei greşi” (Isus Sirah 7, 38).

POVĂŢUIRI DATE PĂRINŢILOR PENTRU CREŞTEREA COPIILOR

Auziţi acestea şi voi, părinţilor, şi voi, mamelor, creşterea copiilor nu vă va fi fără plată. Aceasta o spune şi mai departe, zicând: „dacă are mărturie de fapte bune: dacă a crescut copii” (I Timotei 5, 10), şi după celelalte multe pune şi aceasta. Căci nu este puţin lucru, copiii cei daţi de Dumnezeu să fie afierosiţi lui Dumnezeu. Dacă baza şi temeliile începutului lor vor fi bune, mare le va fi plata; iar dacă vor neglija aceasta, mare le […]

Sensul nevoinţei în ortodoxie

Sfântul Pavel, apostolul tematicilor teologice, foloseşte o expresie providenţială din care putem înţelege mai potrivit sensul nevoinţei în ortodoxie. Astfel, în contextul în care Sfântul Pavel încurajează pe corinteni să rabde în suferinţe, el abordează şi tema nevoinţei a cărei finalitate este preschimbarea „hainei” trupului nostru, văzută ca un „cort”, cu o locuinţă cerească. Trecând peste alternanţa calitativă dată trupului: „cort” mobil pe pământ şi locuinţă definitivă în ceruri, care pune în evidenţă diferenţa dintre bunurile pământeşti trecătoare şi cele […]

Este buna moartea naprasnica?

Nu trebuie să ne dorim moarte năprasnică, ci să fim pregătiţi pentru moarte în orice vreme. Aşa ne învaţă Biserica. Există rugăciuni anume către Dumnezeu ca să ne ferească de feluritele necazuri, între care este numărată şi „moartea năprasnică”. Insă Cel în a Cărui stăpânire sunt viaţa şi moartea lucrează toate, prin sfânta Sa Purtare de grijă, spre folosul sufletelor omeneşti, atât al celor pe care le ia, cât şi al celor pe care încă le mai lasă în lume. […]

Ispitele ne aduc cu picioarele pe pământ, ne smeresc și ne înfierbântă rugăciunea

Ceea ce este mai înfricoșător astăzi este faptul că omul nu crede că are nevoie să se pocăiască. A devenit, din nefericire, nesimțit duhovnicește. Nu mai are simțirea cea bună și neliniștea. Uneori nici măcar nu bănuiește că trebuie să se pocăiască neîncetat. Această nesimțire grosolană este o cursă primejdioasă care duce la nepocăință, la autarhie, la comparația mereu cu cei mai răi, la un fariseism bolnav.

Oamenii caută pace, libertate…, dar nu ştiu ce este libertatea…

Oamenii caută pace, libertate. Ei nu ştiu, săracii, ce este libertatea. Ei cred că libertatea materială este totul. Dar nu, toate acestea ale lor sunt robie! Ne înrobim neîncetat; dacă avem totul şi orice, această bogăţie ne înrobeşte, şi nu avem pace, linişte…Putem merge unde vrem, putem face ce vrem, dar, iarăşi, asta nu e libertate!

Adevarata si fatarnica smerita cugetare

Nimeni sa nu va insele printr-o prefacuta smerita cugetare ( Col. II, 18), a spus Sfantul Apostol Pavel. Adevarata smerita cugetare sta in ascultarea si urmarea lui Hristos (Filip. II, 5-8). Adevarata smerita cugetare e intelegerea duhovniceasca.Ea este un dar al lui Dumnezeu; ea este lucrarea harului Dumnezeiesc in mintea si in inima omului.

Predică la Duminica a IV-a după Paşti – a Slăbănogului

Iubiţi credincioşi, Cunoscând textul evangheliei de astăzi, începem cuvântul nostru cu o întrebare: Ce credeţi că simbolizează această scăldătoare. Întrebarea s-a dovedit retorică, întrucât noi, ştiind din Evanghelia după Ioan minunea vindecărilor ce aveau loc prin tulburarea apei de către un înger, ne ducem îndată cu gândul la Sfânta Biserică, unde au loc neîncetate vindecări sufleteşti şi trupeşti.

Urmarile caderii in pacat

Urmările căderii nu sunt doar morale, duhovniceşti, psihologice şi sociale, ci antropologice şi ontologice. Din cauză că mintea (ronc) se perverteşte, toate puterile sufleteşti ale omului se denaturează. Când mintea, care conduce lumea sufletească lăuntrică a omului, devine nelucrătoare, întunecată, atunci şi întreaga alcătuire sufletească a omului se dezorganizează. Atunci omul se face vrăjmaş al lui Dumnezeu. lacov, fratele Domnului, vorbeşte despre vrăjmaşii lui Dumnezeu: „Cine, deci, va voi să fie prieten cu lumea se face vrăjmaş lui Dumnezeu” (lacov […]

Sfantul Luca al Crimeei – Cuvinte in Joia Mare

Cina cea de Taina a lui Hristos este atat de tainica, de adanca si nesfarsit de insemnata, incat inimile noastre se umplu de cutremur: caci la aceasta sfanta Cina Domnul Iisus Hristos a spalat picioarele ucenicilor Sai, a randuit Taina Sfintei Impartasanii si a savarsit pentru intaia data aceasta Taina, pentru intaia data i-a impartasit pe ucenicii Sai.

Sfântul Teofan Zăvorâtul – Predică în Miercurea Mare

Pe ziua de astazi – iata, prin altele, ce amintire amara: mai-marii iudeilor s-au adunat in casa lui Caiafa si chibzuiau cum sa-L prinda prin viclenie pe Domnul Iisus si sa-L dea mortii. Atunci, nefiind rugat de nimeni, a venit la ei unul din cei doisprezece, Iuda Iscarioteanul, si a zis: “Ce voiti sa imi dati, si eu Il voi da pe El voua?” Ei i-au dat treizeci de arginti. Cand am citit locul acesta din Scriptura, sufletul meu s-a umplut de […]

Sa-L insotim pe Domnul in Saptamana Mare

Iubiţii mei, nu ştiu ce v-aţi fi aşteptat să auziţi în acest ceas, ce ar fi mai bine să spunem. Doar Dumnezeu ştie. Dar pentru că, prin slujba de după amiază a Ceasului al IX-lea, se încheie sărbătoarea Sfântului Lazăr şi, odată cu Vecernia, începe Sărbătoarea Floriilor, iar de mâine după amiază intrăm în Săptămâna Mare, poate că ar fi bine să începem cu ceea urmează. Sunt lucruri potrivite nouă, celor atât de preocupaţi, de grăbiţi spre multe, este prilej […]

Osana Fiului lui David-Intrarea Domnului în Ierusalim.Sf Nectarie de la Eghina

Bucură-te foarte, fiica Sionului, propovăduieşte, fiica Ierusalimului: iată, împăratul tău vine la tine drept şi însuşi mântuitor, blând şi călare pe asin şi pe mânz tânăr (Zah. 9, 9).  Dumnezeiescul Proroc a prevestit mai bine de patru sute de ani înainte acea întâmplare pe care noi o pomenim şi o prăznuim astăzi. Domnul nostru Iisus Hristos, terminându-şi propovăduirea pe pământ, a intrat sărbătoreşte în împărăteasca cetate a Ierusalimului, în cetatea închinării la Dumnezeul Cel adevărat, în cetatea care era a […]

Nu este altă avere mai cinstită decât rugăciunea întru toată viața oamenilor

Bun lucru este totdeauna a ne ruga, și a nu îngreuia și a nu ne slăbănogi, după cum zice Domnul. Și iarăși spune apostolul: „Neîncetat rugați-vă”, adică noaptea și ziua, și în tot ceasul. Și nu numai când intri în biserică, iar cealaltă vreme să fii fără de grijă.

Dacă tu însuţi nu asculţi rugăciunea pe care o rosteşti, cum vrei să o asculte Dumnezeu?

Să ia aminte la cuvintele mele cei care se roagă fără vlagă şi se revoltă atunci când Domnul întârzie să le împlinească cererile. Eu le zic: „Rugaţi-vă la Dumnezeu”, iar ei îmi răspund: „Ne-am rugat o dată, de două ori, de trei, de zece, de douăzeci de ori şi n-am primit nimic”. Nu înceta să te rogi până ce nu primeşti ceea ce doreşti. Sau mai degrabă, nici când primeşti răspuns la cererea ta să nu încetezi să te rogi. […]

Sfântului Cuvios Alexie, omul lui Dumnezeu (17-30 martie)

Pe vremea dreptcredincioşilor împăraţi Arcadie (395-408) şi Onorie (395-423) a fost în Roma cea veche un bărbat dreptcredincios, anume Eufimian, mai mare între boieri şi foarte bogat. El avea trei mii de slugi, care purtau haine de mătase şi brâie de aur. Dar nu avea fii, fiindcă femeia lui era neroditoare. Şi era bun acel om, păzind poruncile lui Dumnezeu cu dinadinsul, postea în toate zilele până la al nouălea ceas şi punea trei mese în casa sa sărmanilor, văduvelor, […]