Arhivele Categotry: Credință și știință

Creștinismul, fundamentul civilizației europene

În arealul de gândire al civi­li­zației greco-romane și în spațiul mediteraneean al Pax Romana s-a născut civilizația creș­tină, care a preluat în sistemul ei de gândire elemente din civili­zația greco-romană. Aceste elemente au fost folosite în propovăduirea credinței creștine, care a născut atât în bazinul Mediteranei, dar mai ales în Europa, civilizația creștină din primul și din cel de-al doilea mileniu de după Hristos. 

”Domnule profesor, cum aţi ajuns Dumneavoastră, un om de ştiinţă, să-L cunoaşteţi pe Dumnezeu?”

În primul rând am fost crescut de o mama religioasă care m-a dus la biserică de mic. Mi-aduc aminte, din clipa în care am putut să merg, mă ducea la bisericaă şi-mi dădea “Paşti mari”, cum se spunea, şi eu eram foarte încântat fiindcă în zona în care m-am născut toată lumea se pregătea intens pentru cea mai mare sărbătoare: nu era lucru în casă care să nu fie scos pentru a fi spălat, casa era văruită şi întotdeauna mama […]

Acad. Prof. Dr. Leon Dănăilă: „Credinţa mea este că Dumnezeu, prin mine, ajută bolnavii pe care ajung să-i operez”

Acad. Prof. Dr Leon Dănăilă se numără printre cele 5.000 de personalităţi importante ale lumii, este considerat cel mai bun neurochirurg din Europa şi figurează alături de Einstein printre cele 500 de genii ale secolului 21. A scăzut rata mortalităţii în operaţiile pe creier de la 50-60% la doar 3-4%, a introdus microscopul operator şi a fost primul în România care a făcut operaţii pe creier cu laser, relatează activenews.ro.

E morală eutanasirea persoanelor foarte bolnave? (documentar)

10 motive care vor convinge şi un ateu că Dumnezeu există

Se spune că, dacă eşti ateu, deja ai o convingere, aşa că nu mai poţi fi determinat să crezi în Dumnezeu. Dar asta nu înseamnă că preoţii nu pot să găsească motivele cele mai bune care să dovedească faptul că Dumnezeu există. Le poţi contrazice?

Despre memoria timpurie şi cum ne afectează ea de-a lungul vieţii

Multora dintre noi li s-a spus la un moment dat că e ceva normal pentru copii să nu îşi amintească mai nimic din ceea ce li se întâmplă până în jurul vârstei de 2 ani. Experienţele emoţionale dureroase din copilăria timpurie nu vor avea, deci, nici un efect pe termen lung. Aceste cuvinte ar fi cumva liniştitoare, dacă nu ar sugera şi faptul că micuţii noştri nu îşi vor aminti nici dragostea pe care le-o oferim … aşa că nici […]

Dumnezeu şi ştiinţa

În anii ateismului comunist, când veneau la vreuna dintre mănăstirile care nu erau încă închise, cetăţenii sovietici se aşteptau să vadă orice: obscurantişti, şarlatani, oameni întunecaţi la minte, lipsiţi de omenie. Aşa li se inoculase în conştiinţă şi aşa erau forţaţi să creadă. În realitate, găseau acolo oameni inteligenţi şi înţelepţi, oameni neînfricaţi şi liberi în cuget, care ştiau şi ceea ce vizitatorii nici măcar nu bănuiau. După numai câteva minute, pentru excursionişti devenea clar că asemenea oameni nu întâlniseră […]

Confirmări ştiinţifice ale rugăciunilor şi slujbelor din Biserica Ortodoxă

Oamenii de ştiinţă au dovedit, în mai multe rânduri, puterea semnului crucii, a rugăciunilor şi a slujbelor săvârşite în Biserica Ortodoxă. \r\n Astfel, cercetătorii ruşi au demonstrat urmările concrete ale semnului crucii făcut deasupra mâncării, de pildă. „Am demonstrat că vechiul obicei de a însemna cu Sf. Cruce mâncarea şi băutura înainte de masă are o însemnătate mistică profundă.

Inteligenţa minţii sau inteligenţa emoţională a inimii?

IQ“ sau „EQ“? No­ţi­u­nea de „Inteligenţă E­moţională“ (E­mo­tio­nal Quotient – EQ) a fost cu­noscută la noi mai ales prin căr­ţile lui Daniel Goleman, între ca­re Inteligenţa Emoţională (Ed. Curtea Veche, 2001). Până la tra­ducerea acestei cărţi, se vorbea aproape exclusiv doar de „IQ“ (Intelligence Quotient). Şi în zilele noastre, diferite reviste ori reclame de pe internet invită a­si­duu la probe de perspicacita­te pentru calcularea IQ-ului, ca „di­­agnostic“ pentru inteligenţa min­­ţii. Altfel spus, dacă ai un IQ ma­­re, eşti deştept; dacă IQ-ul este mic, […]

Despre îndoială şi credinţă

Ştiinţa modernă propune demersul îndoielii sistematice. Este o premisă pentru câştigul în precizie în ceea ce priveşte rezultatul investigaţiilor sale. Ne întrebăm atunci dacă îndoiala, opusă în mod antinomic credinţei, structurează demersul ştiinţific, în ce măsură mai poate avea loc credinţa în interiorul demersului ştiinţific? \r\n Pe de altă parte, în măsura în care viaţa eclesială este o manifestare prin excelenţă a credinţei, în ce măsură îndoiala îşi găseşte loc în interiorul manifestării teologice?

Giulgiul din Torino datează de pe vremea Mântuitorului

\r\n

Ричард Докинз проиграл дебаты архиепископу Роуэну Уильямсу

Бывший архиепископ Кентерберийский доктор Роуэн Уильямс выиграл дебаты у известного атеиста профессора Ричарда Докинза в Университете Кембриджа.  Темой дебатов стал тезис: «Религия не имеет места в 21-м веке», он был успешно опровергнут Уильямсом и большинство голосовавших поддержали архиепископа, сообщает Christian Post. \r\n

CREDINŢA ŞI IARĂŞI CREDINŢA…

Oamenii de ştiinţă spun că ei se bazează pe dovezi, pe cînd religia se bazează pe credinţă. Dovezile sînt palpabile – ce-i în mînă nu-i minciună – în vreme ce religia este un soi de idealism – cai verzi pe pereţi. \r\n Dar ce este credinţa? Credinţa este încrederea pe care o ai că un anumit lucru este sau poate fi într-un anumit fel, în condiţiile în care tu nu poţi percepe cu propriile tale simţuri lucrul acela. Oamenii de […]

Eutanasia: moarte demnă sau crimă premeditată?

“Nu voi da nici un medicament letal nimănui, chiar dacă ar cere şi nici nu voi sfătui pe cineva la aceasta”\r\n\r\nJurământul lui Hippocrate\r\n Eutanasia este dreptul la o moarte voită. \r\n Termenul euthanasia  vine din limba greacă şi înseamnă “moarte bună” Este un act conştient care duce la o moarte subită şi nedureroasă a unei persoane bolnave terminal, cu intenţia de a-i sfârşi suferinţa. \r\n Prima oară euthanasia a fost introdusă în secolul al XX-lea în Germania fascistă. Conform informaţiilor […]

Cum nimicul a putut crea totul?

\r\n\r\n\r\n\r\n \r\n \r\n\r\nUna dintre definiţiile ateismului pe internet te face să te gândeşti la adevărata miză a credinţei: „Ateismul poate fi definit ca o credinţă că nu a fost nimic şi nimic nu s-a întâmplat nimicului şi apoi acel nimic a explodat fără nicio raţiune, creând totul, şi apoi o serie de nimicuri s-a aranjat magic replicându-se pe ele până au ajuns dinozauri. Sună perfect logic”.\r\n\r\nAceastă definiţie ridică multe întrebări asupra chestiunii creaţiei lumii.

Mitul evoluţiei speciilor

Sistemul oficial impune predarea evoluționismului şi interzice concluziile ştiințifice antievoluționiste. În data de 4 octombrie 2007, Consiliul Europei a dat o rezoluţie intitulată Pericolele creaţionismulu în educaţie. Rezoluția îndeamnă statele membre să se opună cu tărie predării creaţionismului ca disciplină ştiințifică și să promoveze predarea evoluționismului.

Despre rigurozitate (sau cat de ilogica este teoria evolutiei)

Ioana: Ai spus mai demult ca nu ai fi reuşit să combaţi evolutionismul daca nu ai fi studiat Logica şi Matematica. Te rog să-mi explici mai amănunţit implicarea acestor discipline în combaterea evolutionismului. \r\n Ioan: Da. Aşa am spus. Fiindcă evoluţionismul se bazează numai pe erori de raţionament, iar Logica şi Matematica antreneaza mintea pentru a gândi foarte corect, foarte riguros. De exemplu, diferenţa dintre condiţia necesara şi conditia suficienta. \r\n Dacă p implică q, atunci p este condiţie suficientă […]