Dacă vor 10 să te omoare şi Dumnezeu te vrea sănătos, vei scăpa! Dacă vor 10 să te vindece, şi Dumnezeu vrea să se sfârşească zilele tale, vei muri!

Vindecarea prin Credinţă! O alta măsură a vindecării, vine prin Harul lui Dumnezeu! Doctorul este cleşte în Mana lui Dumnezeu, care poate vindeca ceea ce este spre vindecare, şi nu poate vindeca ceea ce este spre mântuire! Iar exemplele sunt nenumărate. Noi le numim în tehnica ştiinţifică Malpraxis! Când spunem noi, că nu a ştiut doctorul ce să îi facă, a greşit şi l-a omorât. Nu l-a omorât nimeni!

(mai mult…)

„Doamne, dacă exişti, ajută-mă!” – urmările rugăciunii făcute cu îndoială

Vedeţi, fraţilor, urmările rugăciunii făcute cu îndoială şi cu puţină credinţă? În vreme de primejdie şi ispită nu te ajută decât în parte. Oare nu tot aşa se roagă mulţi din credincioşii noştri? „Doamne, dacă eşti Tu cu adevărat în cer şi în inima mea, ajută-mi să vin la Tine! Ajută-mi să fac minuni în numele Tău! Ajută-mi să reuşesc la examene şi la serviciu! Ajută-mi să biruiesc pe vrăjmaşii mei şi-mi împlineşte dorinţa mea!“

(mai mult…)

Sfințirea unei Troițe în parohia Budești

În duminica a XVII-a după pogorârea Sfântului Duh, clericii catedralei “Schimbarea la Față”, în frunte cu părintele-paroh prot. Ioan Plămadeală, au participat la slujba de sfințire a unei Troițe din localitatea Budești, mun. Chișinău.

(mai mult…)

Predica de pe munte – Iubirea vrăjmașilor Luca 6, 31-36

Zis-a Domnul: Precum voiți să vă facă vouă oamenii, faceți-le și voi asemenea. Și dacă iubiți pe cei ce vă iubesc, ce răsplată puteți avea? Că și păcătoșii iubesc pe cei ce îi iubesc pe ei; și, dacă faceți bine celor ce vă fac vouă bine, ce mulțumire puteți avea? Că și păcătoșii fac același lucru; și dacă dați împrumut celor de la care nădăjduiți să luați înapoi, ce mulțumire puteți avea? Că și păcătoșii dau cu împrumut păcătoșilor, ca să primească înapoi întocmai. Ci iubiți pe vrăjmașii voștri și faceți bine și dați cu împrumut fără să nădăjduiți nimic în schimb, iar răsplata voastră va fi multă și veți fi fiii Celui Preaînalt, că El este bun cu cei nemulțumitori și răi. Fiți milostivi, precum și Tatăl vostru milostiv este. (mai mult…)

ACOPERAMANTUL MAICII DOMNULUI

De la început, la marginile Constantinopolului s-a construit o biserică numită Vlaherne, undeva în marginea dinspre apus, nord-vest, pe partea europeană a Constantinopolului. Această biserică se pare că a fost construită de vlahii noştri, că de aceea se numeşte Vlaherne, adică de traci din Moesia, cum au rămas până acum aromânii, şi istroromânii, şi meglenoromânii, din vechile populaţii romanizate ale tracilor, din cei de un neam cu noi, că şi noi eram din marele neam al tracilor romanizaţi. Aceştia, fiind mulţi, cum sunt şi acum în părţile Tesalonicului şi în toată partea de nord a Macedoniei. Au fost mulţi aromâni întotdeauna, acum s-au mai împuţinat. Aceştia au fost până sub cetatea Constantinopolului; mai ales acolo, ca şi aici, la noi, românii, s-au ocupat mai mult cu oieritul, au fost păstori.
(mai mult…)

Sfaturi daruite de parintele Savatie

Eu vă spun acelora care aţi ajuns de acum la treaba asta şi nu mai puteţi citi şi vă rugaţi mai rar, vă spun, cînd vă aduceţi aminte de Bunul Dumnezeu, de milele Lui, cum să reintraţi uşor, cu paşii ăştia simpli. Şi să aveţi la voi şi o carte de sfinţi, şi mai ales cărţi de tîlcuire ale Scripturii care să vă îndulcească mintea, să daţi hrană minţii, să lucreze ea în meditaţii bune. Asta este o stare de pînă la rugăciune. Dar şi Prorocul David, în psalmi, amestecă rugăciunea cu meditaţia. El se roagă: „Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta”, dar pe urmă spune: „cele nearătate şi cele ascunse ale înţelepciunii Tale mi-ai arătat mie”. (mai mult…)

Cum sa scapam de pacat ?

Mă întrebi pe mine, cel mai păcătos dintre păcătoşi, cum să te izbăveşti de păcat. Nu mă pricep ce să spun şi ce să grăiesc ca răspuns la întrebarea ta. Să fi întrebat: „Cum să facem încât să păcătuim cât mai puţin şi mai rar, dacă nu putem să ne înfrânăm cu totul de la păcat?”, la asta poate că ţi-aş fi scris ceva, şi nici aceea de la mine însumi, ci din scrierile bărbaţilor încercaţi în viaţa duhovnicească. Bărbaţii încercaţi în viaţa creştinească şi care au ajuns la treapta cea mai înaltă a desăvârşirii creştine propun în acest scop următoarele mijloace sau reguli. (mai mult…)

DESPRE ÎMPĂRTĂŞIREA RARĂ ŞI DEASĂ

Credinciosul: Părinte, dar cum stau lucrurile cu cei ce zic că noi, creştinii, trebuie neapărat să ne împărtăşim mai des cu Sfintele Taine?
Preotul: E bine ca un creştin să se împărtăşească mai des, dar cu pregătirea cuvenită unei asemenea Sfinte şi înfricoşate Taine. Ca să ne dăm seama de primejdia ce aşteaptă pe cei ce vor a se împărtăşi fără pregătirea cuvenită, să ascultăm cuvintele Sfântului şi marelui Apostol Pavel, care, în această privinţă, spune aşa: Să se cerceteze însă omul pe sine şi aşa să mănânce din Pâine şi din pahar să bea; că cel ce mănâncă şi bea cu nevrednicie, osândă îşi mănâncă şi bea, nesocotind Trupul Domnului (I Cor. 11, 28-29).
(mai mult…)

ПРОТОИЕРЕЙ АНДРЕЙ ТКАЧЕВ: ЧТО ТАКОЕ АД?

НАИБОЛЬШАЯ ЗАПОВЕДЬ В ЗАКОНЕ

“Cea mai mare poruncă din lege”: EVANGHELIA IUBIRII

Cine işi bate joc de Dumnezeu, de sine işi bate joc, iar Dumne­zeu şi mai mult Se slăveşte. Cine caută să umilească pe cel drept până la sfârşit pe sine se umileşte, iar dreptul şi mai mult se înalta. Cine aşază o piatră in calea dreptului se impiedică el insuşi de ea — iar dreptul mai sus urcă şi incă şi mai departe vede. Cine sufla in focul dreptului ca să-l stingă, mai mult îl inteţeşte, iar de stins se stinge al lui.

(mai mult…)

Predica Preafericitului Părinte Patriarh Daniel la Duminica a XV-a după Pogorârea Sfântului Duh

Iubirea față de Dumnezeu și de aproapele – lumina vieții creștine

Sfânta Evanghelie din Duminica a XV-a după Rusalii este Evanghelia poruncii celei mai mari, și anume porunca iubirii.

(mai mult…)

Starețul Iosif Vatopedinul – Sfințenia este posibilă și în zilele noastre

Ce primim în schimb pentru răbdarea ispitelor?

Ispita îl folosește pe tot omul. Căci dacă pe un Pavel îl folosește, astupa-se-va toată gura și vinovată va fi lumea înaintea lui Dumnezeu. Nevoitorii sunt ispitiți, ca să-și sporească bogăția lor; cei leneși, ca să se păzească nevătămați; și cei ce dorm, ca să se pregătească de deșteptare; cei depărtați de Dumnezeu, ca să se apropie; cei ce sunt aproape, ca să rămână aproape, cu îndrăzneală; Fiul, care n-are exercițiu (în chivemiseala facerii), nu primește bogăția casei Tatălui Său, ca să se ajute din ea. Deci, de aceea Dumnezeu mai întâi încearcă pe om, și-l ispitește − după aceea, îi arată Harul. Slavă Stăpânului, cela ce prin doctorii amare ne aduce o desfătătoare sănătate.

(Sfântul Isaac Sirul, Cuvinte despre nevoință, Editura Bunavestire, Bacău, 1997, p. 226)

www.doxologia.ro

Nu promite nimic

Într-o noapte rece, un miliardar a întâlnit un biet bătrân, afară.

L-a întrebat: „Nu simți că este frig afară și nu porți niciun palton”?

Bătrânul a răspuns: „Nu am, dar m-am obișnuit cu asta”.

(mai mult…)

Gândurile necurate, poftele deșarte și securea

La părinții deșertului se poate citi uneori o mare încredere în capacită­țile umane, în forța persoanei ­de a rezista în fața ispitelor de tot felul. O asemenea încredere trans­pare și într-un dialog purtat de avva Anub, fratele mai vârstnic al avvei Pimen, cu cel din urmă, un ascet recunoscut pentru echilibrul și discernământul său. Anub l-a întrebat la un moment dat pe Pimen despre „gândurile necurate care se nasc în inima omului și despre poftele deșarte”. Avva Pimen răspunde cu un citat din Vechiul Testament (Isaia 10, 15), pe care mai apoi îl interpretează într-o manieră originală: „Se va lăuda securea fără de cel care taie cu ea? Așa și tu, nu da prilej poftelor, nu te îndulci din ele și nu-ți vor putea face nici un rău”.

(mai mult…)

Familia și educația între ideologie și știință – Virgiliu Gheorghe

Мысли великих ученых о взаимоотношениях между наукой и религией

С давних, и недавних времен, считалось что наука находятся в противоборстве с религией. Это были материалисты, атеисты, коммунисты, которые не признавали существование Бога как Творца «всего» и «всея». Но так ли это? В избранных творениях Святителя Луки- Архиепископа Симферопольского и Крымского, мы находим высказывания и мысли, лишь нескольких великих ученных всего мира, от которых мы узнаем истинную их убежденность о существование Бога.

(mai mult…)

Canon de rugăciune către Sfânta Muceniţă Sofia şi către fiicele sale: Pistis, Elpis şi Agapis

Troparul Sfintei Muceniţe Sofia şi al fiicelor sale Pistis, Elpis şi Agapis, glasul al 4-lea:

Mieluşele cuvântătoare, prin mucenicie, v-aţi adus Mielului şi Păstorului, săvârşind călătoria cea către Hristos şi credinţa păzind-o. Pentru aceea, cu suflet vesel astăzi săvârşind pomenirea voastră cea sfântă, minunatelor, pe Hristos Îl slăvim.

 Cântarea 1, glasul 1. Irmos: Dreapta Ta cea purtătoare…

Stih: Sfintelor muceniţe, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Dăruieşte-mi, Stăpâne Hristoase, strălucirea înţelepciunii Tale celei mai presus de lume şi negrăită, ca să laud pe bine cuvioasele şi prealăudatele Tale muceniţe, pe odraslele Sfintei Sofia.

(mai mult…)

Sfânta Muceniță Sofia și fiicele sale: Pistis, Elpis și Agapis

Pe timpul împărăției lui Adrian (117-138), împăratul rău-credincios al romanilor, era în Roma o văduvă de neam italian, anume Sofia, al cărei nume se tâlcuiește „înțelepciune”. Aceasta, după numele său, petrecea viața în credință creștinească, cu înțelepciune; o astfel de înțelepciune o laudă apostolul Iacov zicând: „Înțelepciunea cea de sus întâi era curată, apoi pașnică, blânda, bineplăcută, plină de milă și de roade bune” (3,17).

(mai mult…)

1 2 3 4 5 … 281 282