De ce durează atât de mult?

Adesea, ne întărim cu mari așteptări hotărârea în fața unui stil de viață cucernic prin schimbări semnificative în viața noastră și în modul în care ne petrecem viața. 

\r\n

Ne rugăm mai mult, mergem mai des la biserică și la sfintele slujbe, citim Sfânta Scriptură și viețile sfinților zilnic. Cu toate acestea, ne confruntăm cu aceleași patimi și distrageri care ne țin departe de Dumnezeu. Ne așteptăm să avem un succes imediat pe care nu-l aflăm. Ne plângem că am ascultat de sfaturile Sfinților părinți și totuși nu vedem nicio îmbunătățire în relația noastră cu Dumnezeu. De ce ne așteptăm la un succes imediat? De ce este atât de dificil?

\r\n

Sfântul Teofan i-a spus unuia dintre fii săi duhovnicești: Nu mă aştept în niciun caz să reușești la scurt timp după ce ai început și nici să ai deodată numai gânduri pure, sentimente și dorințe sfinte. Pentru că asta nu se întâmplă nimănui niciodată. Gândurile vor fi mai blânde, impulsurile patimilor și dorințelor vor fi mai rare.  Dar, cu toate acestea, ele te vor încerca din nou, poate chiar cu o mai mare putere.

\r\n

Aşa cum ne mărturiseşte Sfântul Teofan, gândurile nu sunt pure iar dorinţele nu sunt sfinte.  Adesea avem aşteptări nerealiste. Trebuie să fim răbdători şi persistenţi pentru că abia începem să ne controlăm patimile. Un lucru foarte important este să fim smeriți şi să ne amintim că voia lui Dumnezeu lucrează prin noi și că nu depunem acest efort singuri. De multe ori credem că noi suntem cei care acționăm în loc să ne smerim în fața adevărului din lucrarea harului Său. Sarcina noastră este de a-i urma chemare și nu de a încerca să-l redirecționăm sau să-l forțăm după bunul plac. Trebuie să ne lepădăm de toate pretextele pioase și de voința proprie.

\r\n

Sfântul Teofan ne sfătuiește următoarele: Nu încercaţi să vă ascundeţi, acoperindu-vă goliciunea cu o frunză de smochin, ascunzându-vă în tufișuri de Dumnezeu care vine la voi. Învinuiți-vă numai pe voi și cereți iertare fără să dați vina pe altcineva.

\r\n

Esența unei vieți duhovnicești este smerenia. Aceasta implică o viață în care să recunoaștem continuu puterea dominantă a propriei voințe și limitele pe care le avem atunci când vrem să împlinim voia lui Dumnezeu. Iisus ne îndeamnă la desăvârșire, dar de cele mai multe ori credem că suntem deja fără cusur pe când în realitate suntem departe de ceea ce am fost învățați. Astfel, facem prea des greșeala de a crede că putem reuși doar prin propriile puteri spunând doar anumite rugăciuni, sau postind într-un anumit fel. Practica duhovnicească este doar un ajutor pentru a ne deschide inima în fața adevăratei noastre condiții, astfel încât să ne plecăm în fața lui Dumnezeu și să cerem iertare și ajutor și să lăsăm harul Său să ne pătrundă în suflet. Doar așa gândurile noastre pot deveni pure iar dorințele sfinte.

\r\n

Viața spirituală presupune un efort zilnic. Sfântul Isichie spunea că: Trebuie să ne cântărim cu atenție obiceiurile zilnice, și negreșit, pe cât posibil să ușurăm povara lor prin pocăință dacă vrem să trecem peste patimi cu ajutorul lui Hristos. Trebuie de asemenea să vedem dacă putem să îndeplinim toate faptele prin voia lui Dumnezeu, înaintea lui Dumnezeu și doar pentru Dumnezeu, astfel încât sentimentele (patimile) să nu ne înșele ca pe oamenii săraci cu duhul.

\r\n

Sursa: www.doxologia.ro

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *