Duminica a V-a după Rusalii

Şi trecând El dincolo, în ţinutul Gadarenilor, L-au întâmpinat doi demonizaţi, care ieşeau din morminte, foarte cumpliţi, încât nimeni nu putea să treacă pe calea aceea. Şi iată, au început să strige şi să zică: Ce ai Tu cu noi, Iisuse, Fiul lui Dumnezeu? Ai venit aici mai înainte de vreme ca să ne chinuieşti? Departe de ei era o turmă mare de porci, păscând. Iar demonii Îl rugau, zicând: Dacă ne scoţi afară, trimite-ne în turma de porci. Şi El le-a zis: Duceţi-vă. Iar ei, ieşind, s-au dus în turma de porci. Şi iată, toată turma s-a aruncat de pe ţărm în mare şi a pierit în apă. Iar păzitorii au fugit şi, ducându-se în cetate, au spus toate cele întâmplate cu demonizaţii. Şi iată toată cetatea a ieşit în întâmpinarea lui Iisus şi, văzându-L, L-au rugat să treacă din hotarele lor. Intrând în corabie, Iisus a trecut şi a venit în cetatea Sa.

\r\n

Matei 8,28-34;9,1

\r\n

Lectura evanghelică de duminica trecută ne-a învăţat lecţia de o profundă umilinţă a centurionul roman, care venise la Iisus să îi ceară vindecarea slujitorului său. Astăzi Evanghelia nu ne mai învaţă ce trebuie să facem, ci ne arată mai degrabă ce să nu facem, ce să evităm. Ne este prezentată şocanta realitate a existenţei puterii răului. În vremurile noastre această realitate nu mai are nevoie de dovezi. Zi de zi ziarele şi jurnalele tv ne spun despre numeroase crime care pur şi simplu nu pot fi explicate fără să recunoaştem că respectiva persoană este posedată de o putere exterioară, diabolică.

\r\n

Evanghelia de astăzi ne prezintă o imagine teribilă: doi demonizaţi ies din morminte, “foarte cumpliţi, încât nimeni nu putea să treacă pe calea aceea” (Matei 8,28). Hristos permite demonilor să intre într-o turmă mare de porci. Cei doi posedaţi sunt acum vindecaţi, dar întreaga turmă sare în mare. Ce forţă teribilă! Dar Evanghelia nu se încheie aici, ci ne spune că “toată cetatea a ieşit în întâmpinarea lui Iisus” (Matei 8,34). Ne-am aştepta la o imagine fericită: toată suflarea a ieşit să îl întâlnească pe Domnul. Ne-am aştepta ca ceea ce îi uneşte să fie credinţa şi dorinţa de a-i mulţumi Domnului pentru salvarea celor doi confraţi ai lor, precum şi pentru că ei înşişi sunt acum în siguranţă, fără ameninţarea celor doi demonizaţi. Dar de fapt ce s-a întâmplat? Da, au venit să îi ceară ceva Domnului, dar nu să stea cu ei… ci să se îndepărteze, “să treacă din hotarele lor”. (Matei 8,34).

\r\n

Iată cel mai groaznic pasaj din această Evanghelie. Mai întâi demonii care erau în cei doi bărbaţi posedaţi. Mai apoi îi vedem într-o turmă întreagă de porci. Iar apoi… o cetate întreagă posedată. De ce? De patima pentru profit. Conform legii iudaice, creşterea de porci nu era permisă, era un păcat chiar. Dar ei o făceau pentru bani, pentru sume imense de bani. Şi uite că o turmă mare piere. Iar oamenii reacţionează: “Abia ţi-ai pus piciorul pe pământurile noastre şi deja ne-ai pricinuit o asemenea pagubă. Ce s-ar întâmpla dacă ai sta mai mult aici? Ne-ai duce la faliment! Înţelegem că eşti tare: până şi diavolii ascultă de tine! Dar ce are aceasta de-a face cu noi? Ce ne interesează pe noi vindecare a doi oameni? Noi nu avem nevoie de miracolele Tale. Ce ne trebuie sunt bani, milioane şi milioane. Tu nu eşti pentru noi. Du-te de aici odată.”

\r\n

Dragi fraţi şi surori, să ne examinăm sufletul. Oare nu acelaşi lucru se întâmplă şi cu noi? Unele patimi ajung să ne posede, iar Hristos devine un obstacol pentru noi. În sufletul nostru şoptim cuvintele teribile: “Pleacă de la mine.” Fie ca Domnul să ne ferească de aşa ceva. Fie ca cuvintele noastre pentru El să fie mereu: “Vino la mine şi nu pleca niciodată.”

\r\n

Autor: IPS Andrei Rymarenko