Hristos vede truda şi lupta noastră

Trebuie să ne înfierbântăm de focul pocăinţei, al întoarcerii şi al rugăciunii. Precum orbul, care cu multă dorire L-a implorat pe Hristos să-l vindece; precum desfrânata care plângând, I-a spălat picioarele cu părul ei; precum fiul risipitor şi femeia care pierdea sânge… Domnul nu numai pentru aceia, „a închis cerurile şi a coborât pe pământ”, ci pentru noi toţi. Şi nu vrea să ne chinuim veşnic în iad, ca robi ai păcatului, ci să-L urmăm în cer, după ce mai întâi, prin nevoinţe duhovniceşti, împlinim poruncile Lui şi ne curăţim de patimi.

Trebuie să ştim că sudoarea pe care o vărsăm pentru curăţirea noastră şi pentru virtute nu e în zadar. Hristos vede truda şi lupta noastră şi ne va încununa. În lupta aceasta, de altfel, nu ne lasă singuri. Ne dăruieşte puterea Lui tainică pentru a-i birui pe vrăjmaşii cei nevăzuţi. Însă nu ne dă această putere dacă nu I-o cerem. Căci dacă nu o cerem înseamnă că n-o vrem. Şi cum să ne dea ceva pe care nu-l vrem? De aceea a zis: „Cereţi şi vi se va da”.

(Sfântul Simeon Noul Teolog, Miezul înțelepciunii Părinților, Editura Egumenița, Galați, p. 74)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.