LOCAŞUL LUI DUMNEZEU

Lumea în care trăim, pe care o iubim şi încercăm să o înţelegem puţin câte puţin, această blândă lume, care ne opreşte dureros câteodată, o lume interesantă, dar care nu ne salvează de toate cele, din care cauză te apucă urâtul şi întristarea, o lume a iubirii, dar în care te cuprinde fără veste răceala şi duşmănia, lumea noastră pe care o iubim din toată inima ce include în sine ceea ce avem mai scump – Patria şi pe cei dragi nouă – nu este o creaţie deplină şi desăvârşită a lui Dumnezeu. Acolo, dincolo de orizontul celor cunoscute există o lume mult mai bună, o lume în care nu există boală, noapte, iarnă, o lume în care pleacă cei mai buni dintre noi. Iar intrarea în această lume este deschisă pentru toţi. Această intrare este una singură – Locașul lui Dumnezeu, Sfânta Biserică Ortodoxă.

\r\n

Iubite frate al meu, şi tu, preaiubita mea soră, priveşte cupola unei biserici, cu crucea de deasupra, într-o zi senină, însorită. Câtă strălucire, câtă lumină, câtă slavă! Acestea sunt doar razele văzute ale acelei frumuseţi negrăite, care este tăinuită în Locașul lui Dumnezeu

\r\n

Iar pentru noi există oare altă năzuinţă, există oare alte căi decât năzuinţa şi calea către El? Să mergem deci cât mai degrabă la Sfântul Lăcaş al lui Dumnezeu ca să rămânem acolo pentru totdeauna, să intrăm şi să sălăşluim în Patria noastră cerească, împreună cu Sfinţii noştri strămoşi şi cu Îngerii, în Împărăţia curăţeniei şi iubirii în Împărăţia Fericirii, a Ortodoxiei Biruitoare.

\r\n

Cupola unei biserici e încununată de cruce. Acum două mii de ani în urmă, Domnul Iisus Hristos a adus pe Cruce jertfa Sa Sfintei Treimi şi a deschis pentru noi toţi calea pe care am hotărât să o urmăm.

\r\n

Lângă biserică se înalţă şi un alt fel de turlă. Aceasta este clopotniţa în care se afla clopotele. Prin dangătul clopotelor Biserica cheamă pe oameni la rugăciune. Și de aceea acest dangăt se numeşte „bunăvestire”.

\r\n

Prin „bunăvestire” Sfânta Biserică ne vesteşte că a venit timpul să aducem jertfă pentru păcatele noastre şi să ne împărtăşim din Trapeza Dumnezeiască a Trupului şi Sângelui lui Iisus Hristos şi prin aceasta să ne consfinţim în har.

\r\n

Vom merge la picioarele altarului Domnului: la El nu există morţi. Ne vom apropia în duh de hotarele lumii celeilalte. Să intrăm în biserică. Sfântul Lăcaş Ortodox este îndreptat întotdeauna cu altarul său către răsărit. Aceasta pentru că, aşa cum lumina celor văzute vine de la răsărit, tot aşa şi lumina cea adevărată, a harului, care ne luminează calea către Împărăţia Cerurilor, a strălucit pentru noi dinspre răsărit, căci acolo s-a născut Hristos, Mântuitorul lumii.

\r\n

Mitropolitul Antonie al Surojului

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *