
\r\n
\r\n
Dar această mare „dezamăgire“ nu a fost pentru Pavel o fundătură, ci doar o cotitură, fiindcă „Dumnezeu rânduise pentru el ceva mai bun“. Din locul detenţiei sale Pavel a scris cele mai frumoase epistole care aveau să devină o binecuvântare pentru milioane de oameni şi care poate nu ar fi apărut dacă sfântul se ducea în Spania.
\r\n
\r\n
Când Dumnezeu ne închide în viaţă o uşă, ne deschide întotdeauna o alta. Necazul este că noi pierdem o mulţime de vreme uitându-ne cu regret la uşa cea închisă şi nu mai reuşim să o vedem pe cea pe care ne-a deschis-o. Când Dumnezeu a închis pentru Pavel uşa Spaniei, i-a deschis uşa scrierii epistolelor din închisoare, care constituie un tezaur nepreţuit de înaltă teologie pentru Biserica lui Hristos.
\r\n
\r\n
\r\n
(Preluare şi adaptare după o povestire din vol. „Vitamine duhovniceşti“)