Prezenţa reală a Mîntuitorului Hristos în Sfînta Euharistie

Prezenţa Mîntuitorului în Sfînta Euharistie, sub forma văzută a pîinii şi a vinului, prin prefacerea acestora în Însuşi Trupul şi Sîngele Său, reprezintă cea mai de seamă semnificaţie a Sfintei Euharistii. Totodată, este una dintre cele mai tainice lucrări dumnezeieşti, considerată, alături de dogma Sfintei Treimi şi a Întrupării Fiului lui Dumnezeu, misterul cel mai înalt al creştinătăţii.

\r\n

\r\n

Mărturii despre această prezenţă reală a Domnului se regăsesc în Sfînta Scriptură, unde Mîntuitorul Însuşi vorbeşte despre pîinea şi vinul Noului Legămînt ca despre trupul şi sîngele Său, identificîndu-le în mod concret cu acestea: „Pîinea pe care Eu o voi da pentru viaţa lumii este trupul Meu. Adevărat, adevărat vă zic vouă, dacă nu veţi mînca trupul Fiului Omului şi nu veţi bea sîngele Lui, nu veţi avea viaţă în voi“ (In. 6, 51-53).

\r\n

Cuvintele Mîntuitorului de instituire a Sfintei Euharistii de la Cina cea de Taină menţionează foarte lămurit această realitate tainică: „Luaţi, mîncaţi, acesta este trupul Meu. Beţi dintru acesta toţi, acesta este sîngele Meu“ (Mt. 26, 26-28). Rostite de Hristos într-un cadru euharistic, aceste cuvinte nu sunt nici metaforice, nici simbolice, nici alegorice, ci trebuie interpretate în sensul lor propriu, chiar dacă trimit către o realitate tainică şi greu de pătruns cu mintea, cum au constatat cei care le-au auzit din gura Mîntuitorului: „Greu este cuvîntul acesta! Cine poate să-l asculte?“ (In. 6, 60).

\r\n

Urmînd cuvintelor Mîntuitorului, Sfîntul Apostol Pavel confirmă sensul real al prezenţei Mîntuitorului în Euharistie, în chipul pîinii şi al vinului: „Paharul binecuvîntării nu este oare împărtăşirea cu sîngele lui Hristos? Pîinea pe care o frîngem nu este, oare, împărtăşirea cu trupul lui Hristos?“ (1 Co. 10, 16). Şi rugăciunea rostită înainte de împărtăşirea cu Sfintele Taine întăreşte credinţa Bisericii în realitatea acestei prezenţe: „Încă cred că acesta este Însuşi preacurat Trupul tău şi acesta este Însuşi scump Sîngele Tău“.

\r\n

Pîinea şi vinul sunt Trupul şi Sîngele lui Hristos

\r\n

Sfinţii Părinţi au întărit în operele lor acest adevăr de credinţă. În secolul al II-lea, Sfîntul Ignatie Teoforul, în Epistola sa către Smirneni, afirma: „Euharistia este trupul Mîntuitorului nostru Iisus Hristos, trupul care a pătimit pentru păcatele noastre şi pe care Tatăl, cu bunătatea Sa, L-a înviat“.

\r\n

Sfîntul Chiril al Ierusalimului exprimă această prezenţă în Catehezele sale: „În chipul pîinii ţi se dă trupul, iar în chipul vinului ţi se dă sîngele. Nu te uita, deci, la pîine şi la vin ca la pîine şi vin obişnuit. Ele, potrivit hotărîrii Stăpînului, sunt trup şi sînge al lui Hristos. Să nu judeci taina după gustare, ci, neîndoielnic, încredinţează-te prin credinţă că ai fost învrednicit de trupul şi sîngele lui Hristos“. De aceea, Sfîntul Chiril recomandă atenţie sporită în momentul împărtăşirii: „Cînd te apropii deci să te împărtăşeşti, fă mîna stîngă tron mîinii drepte, ca una ce are să primească pe Împăratul. Fă-ţi căuş palma şi primeşte Trupul lui Hristos“.

\r\n

Sfîntul Chiril al Alexandriei justifică şi motivul pentru care Mîntuitorul Se face prezent sub chipul pîinii şi al vinului: „Pentru ca să nu ne slăbim noi şi să ne înmuiem, văzînd trup şi sînge, aflate pe sfintele mese ale bisericilor, Dumnezeu fiind îngăduitor faţă de slăbiciunile noastre, a aşezat în pîine şi în vin puterea vieţii şi le-a prefăcut pe ele ca să aibă lucrarea trupului Său“.

\r\n

Pentru a nu exista loc de interpretări eronate trebuie să afirmăm, totodată, că trupul Mîntuitorului Hristos prezent în mod real la Sfînta Euharistie, în chipul elementelor euharistice, este acelaşi trup cu care S-a unit ipostatic Dumnezeirea Fiului în momentul Întrupării. Este trupul care s-a zămislit de la Duhul Sfînt şi s-a născut din Sfînta Fecioară, trupul care a primit chinuri şi umiliri, trupul prin care ne-a răscumpărat răstignindu-se pe Golgota, care a înviat a treia zi, s-a înălţat la ceruri şi şade de-a dreapta Tatălui. Prin pîinea şi vinul euharistic credincioşii nu se împărtăşesc cu altceva decît cu trupul istoric al Mîntuitorului Iisus Hristos.

\r\n

Prezenţa reală a Domnului în Euharistie are loc ca urmare a prefacerii euharistice a pîinii şi vinului. În urma epiclezei sau rugăciunii de invocare a Duhului Sfînt, pîinea şi vinul sunt sfinţite, prefăcându-se prin puterea dumnezeiască în Sfîntul Trup şi Sînge al Domnului. Este clipa cea mai sfîntă şi cea mai zguduitoare din tot cursul Sfintei Liturghii, cînd „Cinstitele Daruri“ devin „Sfintele Daruri“ şi cînd prezenţa lui Hristos devine reală şi substanţială.

\r\n

Această realitate tainică are loc şi înainte de prefacerea euharistică, existînd mai multe grade ale prezenţei Domnului pe tot parcursul Sfintei Liturghii. El e prezent începînd chiar din momentul pregătirii darurilor de pîine şi vin, din cadrul rînduielii denumite „Proscomidie“. Există o anumită protoprezenţă a Mîntuitorului, în toate actele Sfintei Liturghii, care preced prefacerea. Sfîntul Simeon al Tesalonicului, în tîlcuirea Sfintei Euharistii, afirma: „Prin dumnezeiescul chip al Sfintei Proscomidii vedem Trupul lui Iisus şi toată Biserica avîndu-L pe Dînsul în mijloc, lumina cea adevărată şi viaţa cea veşnică. Aceasta este Taina cea mare. Dumnezeu între oameni, Dumnezeu în mijlocul dumnezeilor. Aceasta este împărăţia ce va să fie şi petrecerea vieţii celei veşnice, Dumnezeu cu noi, văzut şi împărtăşit“. Tot astfel se exprima şi părintele Dumitru Stăniloae: „Toată Liturghia e ca o icoană a unicului Trup al vieţuirii Mîntuitorului, toate părţile ei, de la început pînă la sfîrşit, aducînd sub privire prezenţa lucrătoare a lui Hristos“.

\r\n

Taina primită prin credinţă

\r\n

Toate aceste grade ale prezenţei Mîntuitorului Hristos culminează, aşa cum aminteam, cu cea realizată prin mijlocirea prefacerii elementelor euharistice în Trupul Său real, moment în care Hristos este prezent în Euharistie, prin intermediul unei identităţi perfecte între materia pîinii şi a vinului cu a Trupului şi Sîngelui Fiului lui Dumnezeu, întrupat şi jertfit pentru mîntuirea lumii. Acest ultim grad al prezenţei lui Hristos, mijlocit de prefacere, are o importanţă cu totul deosebită, întrucît face ca Sfintei Euharistii să i se cuvină aceeaşi închinare ca şi Persoanei Sale dumnezeieşti.

\r\n

Dincolo de mărturisirea neîntreruptă de veacuri a Bisericii Ortodoxe cu privire la realismul euharistic, modul prezenţei reale a Mântuitorului Hristos în Euharistie rămîne o realitate învăluită în taină, care poate fi primită numai prin credinţă. Prezenţa lui Hristos în mod real în mijlocul credincioşilor, devenită sensibilă sub forma pîinii şi a vinului Sfintei Euharistii, este considerată ca o continuare şi prelungire a misterului Întrupării. La fel cum, prin Întrupare, Domnul a devenit prezent în mod real în lume cu trupul, tot atît de real este prezent şi în mijlocul Bisericii Sale, după cum Însuşi a făgăduit că va rămîne pînă la sfîrşitul veacurilor (Mt. 28, 20). Deşi nu-L vedem cu ochii fizici, avem această încredinţare prin ochii lăuntrici ai credinţei.

\r\n

Sursa: http://ziarullumina.ro/

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *