Sfântul Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir (26 octombrie / 8 noiembrie)

Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir s-a născut şi a trăit în cetatea Tesalonic din nordul Greciei, pe vremea împăraţilor Diocletian si Maximian Galeriu (284-311). Tatăl sau a fost voievod si comandant al cetăţii Tesalonic şi era creştin, dar ţinea în taină dreapta credinţă, pentru marea prigoana ce era atunci asupra creştinilor. Şi îl învăţau părinţii în cămara cea ascunsă a palatului lor toate tainele sfintei credinţe, luminându-i cunoştinţa despre Domnul nostru Iisus Hristos, precum şi milostenia cea către săraci, săvârşind, adică, faceri de bine, celor ce trebuiau. Şi aşa, Dimitrie a cunoscut adevărul din cuvintele părinţilor săi, dar, mai ales, a început a lucra într-însul darul lui Dumnezeu.

\r\n

Pe când era Sfântul Dimitrie în vârstă de 20 de ani, a murit tatăl lui, binecredinciosul voievod al Tesalonicului. Împăratul Maximilian, a chemat la el pe Dimitrie, fiul voievodului, pe care văzându-l înţelept şi viteaz în războaie, l-a făcut voievod în locul tatălui său; apoi Sfântul Dimitrie mergând în patria sa, Tesalonic, în loc să prigonească pe creştini, cum îi poruncise Maximilian, a început înaintea tuturor a mărturisi pe Hristos şi a învăţa dreapta credinţă, slăvind pe Dumnezeu Cel în Treime închinat şi cinstit. Astfel, el s-a făcut tesalonicenilor ca un alt Apostol Pavel, căci pe mulţi îi aducea la cunoştinţa adevărului, risipind închinarea la idoli.

\r\n

Iar împăratul Maximilian, întorcându-se biruitor de la un mare război contra sciţilor şi a sarmaţilor, a voit să aducă jertfă de mulțumire necuraţilor zei în Tesalonic. Cu acest prilej l-a chemat şi pe Dimitrie să jertfească zeilor înaintea tuturor. Atunci viteazul ostaş al lui Hristos a înţeles că a sosit ceasul să mărturisească înaintea tiranului împărat credinţa în adevăratul Dumnezeu. Auzind împăratul că Sfântul Dimitrie, în loc să-l laude pe el, a mărturisit că Hristos este adevăratul Dumnezeu, s-a mâniat tare şi l-a aruncat în temniţă, spre judecată şi osândă la moarte.

\r\n

Într-o zi împăratul făcând mare spectacol în aer liber, după obiceiul romanilor, a pus pe un vestit luptător, anume Lie, să se lupte cu creştinii pe un pod înalt şi să-i arunce jos în nişte suliţe cu vârful în sus, spre veselia spectatorilor. În acest timp Sfântul Dimitrie era păzit în temniţă din ordinul împăratului. Atunci un tânăr creştin cu numele Nestor, ucenicul mucenicului, s-a aprins de râvna pentru Dumnezeu şi nemaiputând să rabde uciderea creştinilor, s-a dus în temniţă la Sfântul Dimitrie şi i-a spus: „Robule al lui Dumnezeu, mare nedreptate se face împotriva creştinilor, deci roagă-te pentru mine, că vreau să lupt cu Lie, şi să izbândesc sângele nevinovat al creştinilor”. Sfântul Dimitrie fiind legat în lanţuri, a binecuvântat pe Nestor şi, însemnându-l cu semnul Sfintei Cruci, i-a zis: „Du-te, frate, şi te luptă cu Lie, că şi pe Lie îl vei birui şi pe Hristos îL vei mărturisi!” Tânărul Nestor fiind întărit cu rugăciunea Sfântului Dimitrie şi-a făcut cruce şi ducându-se în acea privelişte a strigat: „Vreau să lupt cu Lie!” Zadarnic încercau toţi să-l oprească pe Nestor de la lupta cu Lie că el striga în auzul tuturor: „Vino, Lie, să te lupţi cu mine!” Apoi începând a se lupta cu el, a zis fericitul Nestor: „Dumnezeul lui Dimitrie, ajută-mi”.

\r\n

Şi îndată, cu ajutorul rugăciunilor marelui mucenic, l-a aruncat pe Lie în suliţe şi l-a omorât. Atunci împăratul, mâniindu-se a poruncit să-i taie capul Sfântului Nestor, împlinindu-se profeţia dascălului său Dimitrie. Apoi a trimis ostaşii în temniţă să-l ucidă cu suliţele şi pe Marele Mucenic Dimitrie. Văzând că i-a sosit sfârşitul, Sfântul Dimitrie s-a închinat şi a mulţumit lui Dumnezeu pentru toate, apoi şi-a ridicat mâna dreaptă în sus şi a fost străpuns cu suliţele de ostaşi în tot corpul, dându-şi sufletul cu pace în mâinile lui Hristos pe care L-a mărturisit. În clipa aceea un alt ucenic al său a luat mantia şi inelul Sfântului Dimitrie şi înmuindu-le în sângele mucenicului, tămăduia cu ele pe mulţi bolnavi.

\r\n

Ajungând împărat Sfântul Constantin cel Mare care a dat libertate tuturor creştinilor, s-a făcut o mare biserică din lemn în Tesalonic, peste moaştele Sfântului Dimitrie, unde alergau mulţi credincioşi orbi, şchiopi, bolnavi de tot felul şi cu rugăciunile sfântului se întorceau sănătoşi la casele lor. Printre aceştia a fost şi un dregător împărătesc anume Leontie, care, venind la biserica Sfântului Dimitrie, s-a făcut îndată sănătos. Drept mulţumită, a început să facă o biserică mare din piatră în locul bisericii mici din lemn, în cinstea Sfântului Marelui Mucenic Dimitrie.

\r\n

Pe când săpau temeliile bisericii, au descoperit şi racla cu moaştele Sfântului Dimitrie, din care izvora mir binemirositor cu care se ungeau cei suferinzi şi se vindecau. Biserica făcută de Leontie a fost mărită mai târziu, ajungând cea mai mare şi mai veche biserică din Tesalonic, care se păstrează până astăzi. Tot Leontie, fiind iubitor de Dumnezeu, a făcut o raclă nouă din argint şi a aşezat în ea moaştele Sfântului Dimitrie, care se păstrau sub altarul marii biserici. Mormântul Sfântului Dimitrie se află şi astăzi la biserica sa din Tesalonic unde merg zilnic credincioşii în pelerinaj şi cer ajutorul lui.

\r\n\r\n

Sursa: www.arhiram.ro

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *