Sfintului Ambrozie Episcopul Mediolanului (Milanului)

 (7/20 decembrie)Pomenirea Sfintului Ambrozie, Episcopul Mediolanului (Milanului) 

\r\n

Acest mare Sfînt Părinte al Ortodoxiei Creştine s-a născut dintr-o stirpe imperială. Tatăl lui a fost deputatul imperial pentru Galia şi Spania, dar păgîn cu credinţa, însă maica lui a fost creştină. Pe cînd era în leagăn, un roi de albine a venit asupra lui, au prelins pe buzele lui miere, şi au plecat fără să îi facă nici un rău. Şi, cînd era încă prunc mic, el şi-a întins mîna şi a grăit proroceşte: „Sărutaţi-o, căci voi fi arhiereu!” După moartea tatălui lui, împăratul 1-a numit reprezentant al său în provincia Liguria [nordul Italiei], în care cetatea de reşedinţă era Mediolanul [Milanul]. Murind Episcopul Milanului, s-a stîrnit ceartă aprigă între Creştinii Ortodocşi şi cei eretici, arieni, cu privire la cine să fie următorul episcop. Sfîntul Ambrozie a intrat în biserică ca să instaureze liniştea, căci aceasta era misiunea sa. Atunci a strigat un prunc de la sînul maicii lui aşa: „Ambrozie să ne fie episcop!” Tot poporul a văzut în strigătul limpede al copilului degetul lui Dumnezeu, şi 1-au ridicat pe Ambrozie arhiereu al eparhiei lor, măcar că el se lepăda. Astfel, Sfîntul Ambrozie a primit Sfîntul Botez, a trecut prin toate rînduitele trepte preoţeşti şi a fost sfinţit episcop în durata unei singure săptămîni. De pe scaunul arhieresc Sfîntul Ambrozie a întărit Credinţa Ortodoxă, a stîrpit neghina ereziei, a împodobit sfintele biserici, a propovăduit credinţa la păgîni, a scris minunate cărţi de adîncă învăţătură creştină şi a fost icoană şi pildă de vieţuire adevărată după Dumnezeu, ca un  adevărat păstor creştin. El a compus scumpa cîntare Pre Tine Te lăudăm. Acest slăvit ierarh la care veneau oameni din ţări depărtate ca să se îmbogăţească cu cuvîntul, cu înţelepciunea şi cu sfatul lui, a fost un om foarte sobru şi înfrînat, veşnic treaz şi priveghetor. El dormea foarte puţin, se nevoia şi se ruga neîncetat, şi postea în fiecare zi, afară de sfintele zile de Sîmbătă şi Duminică. De aceea i-a dăruit lui Dumnezeu să vie văzător de taine, să contemple sfinte minunile Lui şi să fie însuşi făcător de minuni. El a descoperit sfintele moaşte al mucenicilor Protasie, Ghervasie, Nazarie şi Chelsus, care au zi de prăznuire în paisprezece zile ale lunii octombrie. Blînd cu cei umili, el stătea fără frică înaintea puternicilor zilei. El i-a adus împărătesei Iustina dreapta învinuire de erezie, 1-a blestemat pe Maximus tiranul şi asasinul, şi 1-a oprit pe împăratul Theodosie să intre în biserică pînă ce un se curăţeşte mai întîi de păcat. El a refuzat să îl primească pe Evghenie, tiranul care s-a intitulat pe sine împărat. Dumnezeu i-a dăruit acestui mare plăcut al Lui har peste har, încît el a înviat şi morţii, a scos afară diavolii din oameni, a vindecat bolnavii de bolile lor incurabile şi a vestit mai înainte viitorul. Sfîntul Ambrozie al Mediolanului s-a săvîrşit cu pace în dimineaţa Slăvitului Praznic al învierii Domnului din anul 397.

\r\n

Preluat din: ”Proloagele de la Ohrida” vol. 2 de Sf. Nicolae Velimirovici