Toată creaţia participă la marele eveniment al Nașterii Domnului

Toată creaţia participă la marele eveniment, adu­când întreită cântare de preamărire Sfintei Treimi. Prin întruparea Logosului întru Care „locuieşte, tru­peşte, toată plinătatea Dumnezeirii” (Coloseni 2, 9), în adâncul de nepătruns al Sfintei Treimi nu s-a produs nicio schimbare sau alterare.

Tot ceea ce se întâmplă este „spre iconomia plinirii vremilor” (Efeseni 1, 10), cum spune Sfântul Apostol Pavel, adică are loc spre împlinirea voii şi lucrării lui Dumnezeu. Este evident faptul că nu putem înţelege pe deplin nici voia şi nici lucrarea lui Dumnezeu, tocmai din cauza mărginirii gândirii şi înţelegerii noastre logice, a faptului că sun­tem creaturi limitate, în care nemărginitul nu poate să încapă. Cel care S-a mărit foarte (Psalmi 103, 1) şi este lăudat după „mulţimea slavei Lui” (Psalmi 150, 2) nu poate să nu fie prezent în tot ceea ce se întâm­plă, însă la Betleem ni se oglindeşte un fapt paradoxal, care arată că atotputernicia lui Dumnezeu se poate revela şi prin cea mai adâncă smerenie, cum spune Sfântul Apostol Pavel: „Care, Dumnezeu fiind în chip, […] S-a deşertat pe Sine, chip de rob luând, făcându-Se asemenea oamenilor; şi la înfăţişare aflându-Se ca un om” (Filipeni 2, 6-7).

Fără îndoială, acest fapt nu încape în limitele raţiunii noastre. Căutând sâ-l înca­drăm în categoriile logicii omeneşti, am putea vorbi de o depăşire a planurilor ontologice, aşa cum glăsuieşte cântarea din dimineaţa de Crăciun: „Cel neîn­ceput Se începe”. Astfel, Iisus a ales cea mai smerită cale de a intra în lume, arătându-Se asemenea unui prunc culcat în iesle şi nu în palat strălucitor, cum s-ar fi cuvenit, după logica omenească, lui Dumnezeu cel nemărginit în slava Sa (Luca 2, 10-12). Până şi detaliile neobişnuite care însoţesc evenimentul sunt menite să vădească firea dumnezeiască cea necuprinsă a Noului-Născut.

(Calinic Botoșăneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, Maica Domnului în lumina Sfintei Scripturi și a Sfintei Tradiții – O sinteză pentru omul grăbit, Editura Pars Pro Toto, Iași, 2014, pp. 57-58)

sursa: www.doxologia.ro