Archives Autor: pmarcel

Nu vreau să trăiesc

Pietrele vorbesc

Cum trebuie să ne creștem copiii?

Iată trei sfaturi extrem de prețioase de la sfinți și mari duhovnici despre cum trebuie să ne creștem copiii, pentru a ne bucura de ei când vor crește mari:

Învaţă-te mai mult să taci, căci atunci nu vei greşi

Ce putem face? Aşa a orânduit Domnul, ca viaţa noastră vremelnică să nu treacă fără necazuri, precum s-a spus: nu există cap fără dureri, nici inimă fără tristeţi. Dar mai uimitor decât toate este faptul că nici un om sfânt, oricât de sfânt şi desăvârşit ar fi fost el, nu şi-a petrecut viaţa fără să fi îndurat ceva, şi aceasta pentru ca omul să nu se înalţe pe sine. Şi dacă sfinţii au îndurat, noi cu atât mai mult trebuie […]

Călăuzitoarea

DUMINICA A DOUA DIN POSTUL MARE. Tâlcuirea Evangheliei vindecării slăbănogului din Capernaum

Despre păcat şi boală

Calea pământească a creștinului către Dumnezeu este lupta cu trupul…

“Prin frumuseţea trupească şi patima de o clipă vrăjmaşul amăgeşte, iar de la Izvorul frumuseţii duhovniceşti şi veşnice, de la Dumnezeu, vrăjmaşul depărtează şi întru nimic îl socoteşte şi aruncă în moarte. Iată ce nebunie!

Frumusețea vieții de familie. 15 copii și o mamă eroină

Pentru cei care pleacă din timpul slujbei

Să vă spun pentru aceasta un lucru minunat ce am auzit de la un Stareț mare, care era înainte-văzător.

„Sunt obosit”

Constatarea pe care o spunem către noi înșine și pe care o auzim și de la cei din jurul nostru, „sunt obosit”, se pare că este adevărată. Și cu toate acestea astăzi există atâtea înlesniri. De aceea s-ar aștepta cineva ca omul contemporan să fie mai odihnit și să aibă mai mult timp.

Cum să citim Psaltirea. Folosul ei duhovnicesc

„Mâncare de post aveți?”

Miercuri seara, devreme. După o îndelungată discuție pe teme profesionale, prietenul și colegul meu are o idee: ‒ Mergem să ciugulim ceva, aici lângă…? ‒ Unde, prietene? îl întreb. Ce să mâncăm?

Stareți contemporani

Mă consider în mod deosebit fericit că am cunoscut câțiva Stareți care au adormit de numai câțiva ani. Este vorba despre Părinții: Epifanie Theodoropulos, Paisie Aghioritul, Porfirie Capsocalivitul, Efrem Katunakiotul, Nicolae Bekatoros și Emilian Simonopetritul, care mi-a și dat Marea Schimă a monahilor. M-au ajutat mult în viață, mai ales ultimul.

Te-Deum în Duminica Triumfului Ortodoxiei

Cuvânt la Duminica Ortodoxiei al Sfântului Luca al Crimeei:

“(…) Poruncile Vechiului Testament, date de Dumnezeu prin Moise pe muntele Sinai, priveau păcatele grosolane – iar aceste porunci cer de la noi cea mai înaltă desăvârşire. Dar cui vorbesc eu despre cea mai înaltă desăvârşire? Oare nu sunt şi printre ascultătorii de acum oameni ce nu cunosc nici alfabetul creştinismului, care nu au făcut nici primul pas pe calea virtuţii?

Duminica Ortodoxiei sau despre biruința prin Duh asupra sabiei

Întâia duminică din Postul Sfintelor Paşti  este cunoscută în Biserica noastră drept Duminica Ortodoxiei. Aceasta este ziua în care cinstim în mod special sfintele icoane, care împodobesc ca o Biblie în imagini lăcaşurile de cult, care înfrumuseţează casele creştinilor şi care sunt zugrăvite la răspântiile drumurilor. Este ziua când se fac procesiuni, iar creştinii cinstesc moaştele sfinţilor, ale celor care şi-au transfigurat viaţa după Evanghelia Mântuitorului Hristos.

ÎPS Hierotheos Vlachos – Despre post

Coliva, între istorie și actualitate

Multe dintre discuții se nasc în jurul colivei, una dintre practicile istorice ale Bisericii. Coliva, în limba greacă Κόλλυβα, un aliment făcut din grâu fiert, îndulcit cu miere sau cu fructe, este atestată încă din primele secole ale creștinismului. Unii istorici coboară această practică în timpurile de dinaintea întrupării Mântuitorului, coliva existând în culturile iraniene și mediteraneene, acolo unde s-a născut și grâul.

Dacă vi se propune ghicitul în cărți, opriți-vă și gândiți-vă: cu cine sunteți – cu Hristos sau cu Satana?

De ce nu trebuie să mergem la ghicitori? Este o întrebare copilărească și hazlie pentru un creștin, dar, cu părere de rău, actuală pentru un ateu sau semicredincios. Și iată de ce.

Tentația de a judeca